• În 2019, controlul politic al instituției a fost oficializat. Un raport al Consiliului Europei arată că instituția este ineficientă.
  • Într-un caz, instituția a avut nevoie de patru ani să trimită date despre o mare rețea de crimă organizată la nivel mondial – rețeaua „Rechinului” Tudor Florian din Mexic
  • Un grup de avertizori de integritate a denunțat în 2021 o serie de practici abuzive ale unui șef al ONPCSB.
  • Comisia Europeană documentează atent evoluția Oficiului și e în alertă.
  • De la înființare, mai mulți șefi ai Oficiului au fost implicați în scandaluri publice de proporție. Unul a fost chiar arestat şi condamnat în primă instanţă.
  • Astăzi, oficiul este condus de același om care a fost numit la șefia instituției în momentul înființării, în urmă cu 23 de ani.

În 1999, România a intrat în rândul lumii civilizate și a înființat Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor. Instituția ar trebui să fie o unitate de elită în privința investigațiilor financiare. Băncile și alte instituții financiare, care sunt denumite „entități raportoare”, trimit la oficiu rapoarte de tranzacții suspecte. În baza unor parametri, experții băncilor decid dacă o tranzacție este suspectă și dacă ar putea fi rezultatul unei operațiuni de spălare de bani. Oficiul analizează datele și le dă mai departe procurorilor, care pot începe o investigație penală.

Un raport recent al Consiliului Europei, care evalua implementarea unei directive europene privind combaterea spălării banilor, a subliniat o listă lungă de probleme ale Oficiului Național pentru Combaterea Spălării Banilor.

Raportul arăta că au fost constatate deficiențe legate de utilizarea folositoare a informațiilor financiare pe care oficiul le deține, astfel încât anchetele penale să fie eficiente. Raportul mai sublinia că oficiul nu are resurse adecvate și că asta îi afectează eficiența.

Această ineficiență are un impact direct asupra cetățenilor chiar la nivel global. Context.ro a documentat un astfel de caz.

Rechinul din Mexic

În 2012, un specialist al serviciului de transfer de bani Western Union (WU) a sesizat Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor în legătură cu o serie de tranzacții făcute pe ruta Mexic – România. Expertul WU a observat că sume consistente de bani erau trimise din Cancun către Craiova. Ele erau repetitive, astfel că i-au atras atenția expertului Western Union, care a demarat o investigație. A constatat că, în perioada iunie – august 2012, peste 250.000 de euro au fost transferați din Mexic în Craiova prin intermediul a două ghișee din Bănie.

Cercetările sale au scos la iveală că banii proveneau din skimming (operațiunea prin care datele cardurilor bancare sunt copiate ilegal și folosite pentru a fura bani din conturile victimelor, n.red.).

Angajatul Western Union dăduse peste una din cele mai mari rețele de crimă organizată specializată în clonarea cardurilor din lume.

Era condusă de Tudor Florian, poreclit Rechinul, un interlop din Craiova care a construit în Mexic o organizație criminală vastă, botezată Gangsterii de pe Riviera Maya. În 2020, Organized Crime and Corruption Reporting Project alături de Rise Project, Quinto Elemento Lab și Mexicanos Contra la Corrupción y la Impunidad au dezvăluit detaliile operațiunii întinse pe mai multe continente. Florian Tudor și asociații săi au ajuns să controleze peste 10% din piața de skimming din întreaga lume și produceau anual peste 240 de milioane de dolari din furtul banilor din bancomate.

Sesizarea a stat patru ani în arhivele Oficiului

Investigațiile jurnalistice și cele penale ale DIICOT au descoperit că cei 250.000 de euro care au ajuns pe radarul expertului WU au fost spălați prin investiții imobiliare. Tudor și soția sa au ridicat în Craiova două blocuri de lux, pe care apoi le-au vândut. Tranzacțiile suspecte sesizate de WU au stat în arhivele ONPCSB timp de patru ani.

Abia în 2016 ele au fost trimise către poliția din Dolj. Acolo au mai stat până în 2018, când Tudor și un fost asociat au intrat în conflict și cel din urmă a fost asasinat.

Un procuror DIICOT a preluat cazul și a constatat că operațiunea de spălare a banilor era documentată încă din 2012 de autorități, doar că ea n-a ajuns la Parchet timp de patru ani. Investigatorul de la DIICOT a avansat rapid cercetările și, într-un an, a trimis în judecată șase din locotenenții lui Tudor. Un an mai târziu, ei au fost condamnați de Tribunalul București. Tudor este și el investigat de DIICOT și a fost arestat în 2021, în Mexic.

În perioada 2012-2017, Oficiul a fost condus de Neculae Plăiaşu, numit de Guvernul Ponta.

În cei patru ani în care ONPCSB nu a acționat, operațiunea de skimming coordonată de Tudor a crescut și a ajuns chiar și pe radarul FBI, care îl investighează pe interlopul român.

ONPCSB refuză să explice de a ținut atât de mult dosarul

Printr-o adresă semnată de actualul șef, oficiul a refuzată să explice de ce nu a furnizat datele la timp.

Dar episodul Rechinul nu a fost singurul caz în care ridica semne de întrebare asupra eficienței Oficiului. În noiembrie 2020, Libertatea scria că în precedenții doi ani nu fusese trimis în instanță niciun dosar plecat de la informările Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, potrivit datelor oferite de Parchetul General.

Procurorii au dat atunci vina pe calitatea informațiilor primite. Oficiul se apăra și spunea că trimite anual peste o mie de informări și că, totuși, au fost trimise în judecată 19 dosare.

Citește mai departe pe Context.ro cum a ajuns Oficiul pentru Spălarea Banilor scena unor amenințări și înjurături, iar ulterior sub control politic.

 
 

Urmărește-ne pe Google News