Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, luni, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru şantaj şi luare de mită, iar soţia sa, Dana, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Zambaccian.
Libertatea îţi prezintă istoricul dosarului Zambaccian.
În 2006, procurorii pun pe masa judecătorilor dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase este acuzat că ar fi luat de la Irina Jianu bunuri importate din China, pentru a o menţine pe aceasta în funcţia de inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Cazul s-a întors la procurori însă un an şi jumătate mai târziu, după o deciziei a Curţii Constituţionale, care a stabilit că este necesar avizul Parlamentului pentru trimiterea în judecată a foştilor miniştri. DNA a refăcut urmărirea penală şi l-a retrimis pe Năstase în judecată, în mai 2010.
Conform rechizitoriului, în perioada 2002-2004, Adrian Năstase, în calitate de prim-ministru a primit, în mod direct şi prin intermediul Danei Năstase, bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, plus contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele din Cornu şi Bucureşti, str. Cristian Tell., 22.155.985.853,08 de lei vechi (aproximativ 630.000 euro la cursul de schimb 2002/2004).
Sumele de bani au fost primite de la Irina Jianu, pentru a o numi şi menţine în funcţia de inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi pentru a îi asigura acesteia un statut care să îi confere autoritate deplină în cadrul instituţiei la conducerea căreia se află.
Totodată, Adrian Năstase a fost trimis în judecată pentru că Ioan Păun, martor în dosar, i-a făcut mai multe servicii, precum achiziţionarea unor bunuri din China, depozitarea lor temporară la sediul Ambasadei României din China, ambalarea, supravegherea încărcării lor în containere şi organizarea transportului pe parcurs extern în scopul numirii şi menţinerii acestuia în funcţiile de consul general, şef al Consulatului General al României la Hong Kong, precum şi pentru menţinerea permanentă în misiune în străinătate.
În rechizitoriu se mai arată că, în perioada 2002-2004, Adrian Năstase şi Daniela Năstase au achiziţionat din China materiale de construcţii, produse electrocasnice, obiecte de mobilier pentru utilarea celor două case din Bucureşti (Zambaccian şi Cristian Tell) şi a imobilului din localitatea Cornu.
Bunurile au fost cumpărate din diverse târguri, fie fără acte, fie pe baza unor documentele de vânzare emise pe numele consulului Ioan Păun, fiind transportate şi depozitate într-un hotel dezafectat al Ambasadei României din China.
Procurorii au instituit, în 25 ianuarie 2010, sechestru asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile ale celor trei până la concurenţă sumei de 22.646.992.267 de lei vechi. La aceeaşi dată, a fost indisponibilizată casă lui Adrian Năstase şi Dana Năstase, situat în Bucureşti pe str. Muzeul Zambaccian, cu valoare de impozitare 1.301.462,51 de lei vechi. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Adrian Năstase pentru luare de mită în formă continuată şi şantaj, pe soţia sa, Dana Năstase, pentru complicitate la luare de mită, participaţie improprie la infracţiunea de folosire la autoritatea vamală de documente false în legătură cu fapta de corupţie, spălare de bani în legătură cu infracţiuni de corupţie, toate în formă continuată, iar pe Irina Jianu pentru dare de mită, participaţie improprie la infracţiunea de folosire a bunurilor societăţilor comerciale într-un scop contrar intereselor acestora, în legătură directă cu infracţiunea de dare de mită, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la folosirea de acte falsificate şi spălare de bani, toate în formă continuată.
Pe 30 martie 2012, Judecătorii ICCJ îl achită pe Adrian Năstase de infracţiunea de luare de mită, dar îl condamnă la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj. Dana Năstase este şi ea achitată pentru complicitate la luare de mită şi condamnată pentru infracţiunea de folosire la autoritatea vamală de acte false.
După un lung şir de termene amânate din diverse motive, inclusiv invocarea unor probleme de sănătate de către Dana Năstase, la înfăţişarea de pe 2 decembrie 2013, avocaţii soţilor Adrian şi Dana Năstase au făcut o cerere de recuzare a preşedintelui completului de cinci judecători, Ionuţ Matei, vicepreşedinte al ICCJ, pe motiv că acesta s-a pronunţat în dosarul „Trofeul calităţii” şi a stabilit o pedeapsa cu executare în cazul fostului premier.
Avocaţii au subliniat că judecătorul Ionuţ Matei a făcut parte dintr-un alt complet care l-a condamnat pe fostul premier, arătând că la acel moment s-a motivat că Adrian Năstase „reprezintă personificarea corupţiei din clasa politică românească”. Judecătorul Ionuţ Matei va rămâne însă în completul de cinci magistraţi de la instanţa supremă care judecă recursul în dosarul Zambaccian, cererea de recuzare a acestuia fiind respinsă. Contestaţiile făcute de Adrian şi Daniela Năstase, precum şi de ceilalţi inculpaţi în cazul pedepselor dispuse la 30 martie 2012 sunt judecate de un complet de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) format din vicepreşedintele instanţei supreme Ionuţ Matei, Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminiţa Zglimbea şi Cristina Rotaru. Un alt complet de cinci judecători de la ICCJ a respins cererea de recuzare a judecătorului Ionuţ Matei, acesta rămânând în continuare preşedintele completului care judecă recursul în dosarul Zambaccian.