Pe vremea când avea doar 23 de ani, Sofia Duran se muta în locul unde se consumau ultimele aventuri ale prostituatelor care îşi făceau veacul în bordelul din Centrul Vechi. Aici femeile îşi vindeau frumuseţea trupurilor şi le ofereau bărbaţilor clipe fierbinţi de plăcere. Acum, în acelaşi loc, pe strada Covaci nr. 5, o uşă veche din lemn vopsită într-un roşu intens aminteşte de felinarele folosite ca un simbol specific caselor de toleranţă ale vremii, după cum ne spunea femeia. Odată trecut de intare, un mic coridor te conduce către curtea interioară, unde la parter şi etaj erau înşirate camerele colorate ale plăcerii. Una era roz, alta mov, alta galbenă sau roşie. În funcţie de aceste nuanţe se stabileau şi tarifele. Mai colorat, mai scump.
„Când m-am mutat aici, în 1949, anul în care s-a şi interzis prostituţia în ţară, pereţii camerei erau de culoare mov, iar tavanul era plin de modele florale. Aici veneau cei mai bogaţi clienţi, pentru că la garsoniera mov „lucrau” cele mai frumoase fete. Era foarte îngustă şi mobilată cu strictul necesar: un pat, o chiuvetă unde se spălau clienţii şi un scaun.
Lângă mine mai erau câteva încăperi folosite de ultimele fetiţe care au fost la bordel”, ne-a spus Sofia Duran, acum în vârstă de 86 de ani. În prezent, aici, în aceleaşi camere trăiesc câteva familii. Locatarii nu sunt străini de însemnătatea locului şi nu le este ruşine de trecutul zonei.
„În Centrul Vechi au existat bordeluri”
„Până în anul 1949, an în care prostituţia a fost interzisã în România printr-un decret, existau bordeluri şi în Centrul Vechi al Bucureştiului”, ne-a declarat istoricul Dan Falcan.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro