Prezentul şi trecutul s-au contopit pentru o oră, într-un apartament micuţ din Capitală. Simona Măierean, 24 de ani, prima femeie pilot de Mig-21 din România, a dat mâna şi a stat câteva zeci de minute de vorbă cu legenda aviaţiei române, Mariana Drăgescu, 97 de ani, cea mai vârstnică femeie pilot din ţară.
Urcam pe treptele înguste şi abrupte ale unui bloc cu două etaje din Capitală, nerăbdători să ajungem în modestul apartament al Marianei Drăgescu, 97 de ani, o legendă vie a aviaţiei române. O vecină a nonagenarei ne pofteşte înăuntru.
Luată pe nepregătite, din somn, bătrâna face ochii mari şi prima persoană pe care o zăreşte e nimeni alta decât Simona Măierean, 24 de ani, care a reuşit performanţa de a fi prima femeie din România de la manşa unui supersonic Mig-21.
“Te ştiu de la televizor, draga mea! Tu eşti fata care pilotează supersonicul! Ai venit să mă vezi?”, întreabă Mariana.
Practic, trecutul şi prezentul s-au contopit, fiecare dintre cele două protagoniste ale întâlnirii împărtăşindu-şi gânduri şi experienţe. Responsabil pentru momentul deosebit e comandorul Paul Sandachi, directorul Muzeului Aviaţiei din Capitală.
“Mi-ar fi plăcut şi mie să zbor cu supersonicul, cu Mig-ul. Însă atunci nu exista aşa ceva. Iar acum sunt prea bătrână. Mi-ar plăcea să mă mai plimb măcar prin Bucureşti. Mai am putere, însă nu fac decât să mă uit la televizor şi mă plictisesc tare”, i-a spus Mariana Simonei.
“E normal. Doar aţi fost o femeie activă, aţi făcut sport, aţi alergat şi aţi pilotat. Şi avioanele pe care aţi zburat erau frumoase, aveau farmecul lor. Pe mine m-aţi inspirat. Chiar vă mulţumesc”, i-a zis Simona. Chiar dacă le despart 70 de ani de viaţă, iar avioanele pe care au zburat ele diferă, am descoperit că modestia, spiritul de aventură şi pofta de viaţă sunt adevăraţii numitori comuni.
Mariana Drăgescu, 97 de ani Mariana Drăgescu, 97 de ani, şi-a început cariera de pilot, urmând, în 1935, cursurile Şcolii de Zbor a Ioanei Cantacuzino, fără ştirea familiei. Trei ani mai târziu, la iniţiativa unei colege, se înfiinţează Escadrila 108 sanitară, numită şi Escadrila Albă.
A zburat de pe Aerodromul Pipera, actuala locaţie a Muzeului Aviaţiei din Bucureşti (str. Fabrica de Glucoză, nr 2-4, sector 2). În cel de-al Doilea Război Mondial, escadrila a salvat în jur de 1.500 de răniţi.
Simona Măierean, 24 de ani Simona Măierean, 24 de ani, este prima femeie din România care a pilotat un avion supersonic. A urmat cursurile Academiei forţelor aeriene din Braşov, unde intrase a treia pe loc, dar de unde a absolvit ca şefă de promoţie. Simona a pilotat IAR-99 şi YAK-52, iar acum Mig-21 LanceR, la Baza 95 din Bacău, unde a avut loc şi primul ei zbor pe supersonic, culmea, într-o zi de vineri, 13, care, de altfel, i-a purtat noroc.
Diverse poze o înfăţişează pe Mariana Drăgescu în diferite ipostaze, pe front, cărând un rănit pe targa amplasată în avion (foto 1), sau pur şi simplu dân-du- şi buzele cu ruj în uşa hangarului (foto 2), atunci când ea şi o mână de fete formau Escadrila Albă.
Simona pilotează un avion supersonic
După ce ne-a impresionat prin performanţa de a fi prima femeie pilot de supersonic, Simona Măierean, 24 de ani, a testat avionul pe care evoluează, împreună cu colegul său, Gabriel Epuran, la Bucureşti, dar în mediu virtual. Ei au testat cel mai nou joc al studiourilor UBISOFT România, sâmbătă, la Muzeul Aviaţiei din Capitală. La finalul simulărilor, cei doi tineri piloţi militari ne-au spus că Migul e la feld e frumos pe calculator ca şi în realitate.
A testat MIG-ul în mediul virtual
Sublocotenentul Simona Măierean, 24 de ani, singura femeie-pilot de supersonic din România, împreună cu colegul ei, sublocotenent Gabriel Epuran, 24 de ani, ambii de la Baza 95 aeriană din Bacău, s-au aflat sâmbătă la Muzeul Aviaţiei, din Capitală pentru a testa Migul 21, aparatul pe care evoluează.
Nu a fost vorba de testarea unui avion real cu a unuia virtual, pe cel mai nou simulator de zbor realizat de UBISOFT România, Tom Clancys HAWX. Jocul permite zborul virtual cu mai multe tipuri de aeronave militare, inclusiv cu Migul 21. Noutatea în materie de simulator de zbor constă în faptul că jocul cuprinde scenarii ce folosesc imagini tridimensionale cu hărţi reale a 16 locaţii internaţionale. Realismul e sporit de faptul că imaginile sunt obţinute din satelit.
Migul e la fel de frumos pe simulator ca şi în realitate. Bineînţeles că senzaţiile date de zborul real şi sarcinile resimţite nu au cum să fie aceleaşi, însă manevrabilitatea şi proporţiile sunt foarte apropiate de realitate”, ne-a spus Simona, după ce a încheiat cu succes o misiune. La fel de impresionat a fost şi colegul tinerei. „După două misiuni abia m-am dat jos de pe scaun. Migul 21 e un aparat care te captivează atât când îl zbori în aer, cât şi într-o simulare”, ne-a spus Gabriel.
La realizarea jocului Tom Clancys au contribuit nu doar informaticieni, ci şi oameni cu experienţă în aviaţie, şi chiar ingineri. De exepmlu, pentru realizarea motorului fizic a fost responsabil un vechi inginer nuclear. Simulatorul este deja disponibil pe piaţă, la preţuri cuprinse între 129, pentru calculator, şi 250, pentru consolă Xbox.
foto: Stelian Drăghici şi Claudiu Pacearcă