În Germania, numărul protestatarilor anti ACTA a depăşit 4.000 de persoane, în Austria au fost 3000 de oameni la manifestaţii, iar la Paris au ieşit pe străzi 650 – o mobilizare în scădere faţă de manifestaţiile din 11 februarie, la care au participat câteva zeci de mii de persoane în întreaga Europă.
Negociat între Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia, Canada,Noua Zeelandă, Austria, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA este destinat luptei împotriva contrafacerilor în sens larg, de la medicamente şi alte mărfuri, până la descărcarea de pe Internet.
Acesasta din ultimă parte este cea care provoacă proteste masive. Criticii ACTA o consideră prea imprecisă şi spun că neclarităţile lasă calea deschisă unor abuzuri din partea proprietarilor de drepturi de autor şi, în acest fel, unor restricţii puternice în utilizarea Internetului.
„Acest acord prevede legi represive care fac din toţi navigatorii pe Internet potenţiali infractori”, spun contestatarii ACTA.
Mediafax aminteşte că, recent, această mişcare de contestare a trecut dincolo de protestul de stradă şi reţele de socializare şi s-au extins în cadrul câtorva guverne europene. Mai multe ţări, între care Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria şi Letonia au blocat deja procesul de ratificare a acordului, în aşteptarea unor clarificări. România a anunţat amânarea ratificării acordului.
Pe fondul acestei prosiuni tot mai mari, UE a anunţtat că va sesiza justiţia, cu scopul de a verifica dacă acordul încalcă drepturi fundamentale.