Suleyman Magnificul, al treilea sultan care a călcat în Moldova
În septembrie 1538, sultanul în fruntea unei oşti ce număra, după izvoare contemporane între 150.000 şi 200.000 oameni, năvăleşte în Moldova, condusă de Petru Rareş. Era a treia oară când un sultan otoman călca pe pământul Moldovei. Primii doi, în 1476 şi 1484, n-au reuşit să ocupe ţara în întregime şi să intre în puternica cetate de scaun Suceava.
La 14 septembrie 1538, cu mare alai şi fără lupte, Suleyman Magnificul intră în capitala Moldovei. Timp de câteva zile ţara este prădată şi jefuită de către oastea otomană şi tătară. Cronicarul Macarie menţionează în letopiseţul său: “Oastea barbarilor purta război crunt cu Moldovlahia, prădând casele şi înveselindu-se cu prăzi. Atunci şi preafrumoasa cetate a Sucevei s-a supus turcilor şi ca o mireasă împodobită, ca o roabă au ruşinat-o… Turcii au pus mâna pe bogăţiile domnilor şi pe râuri de averi”.
Sultanul a luat şi tezaurul domnilor Moldovei, ascuns la Suceava, mirându-se cum „într-o ţară atât de mică un domnitor a putut aduna o aşa de mare comoară”, scrie Florin Constantiniu în cartea „O istorie sinceră a poporului român”.
Marea campanie otomană din 1538 şi măsurile luate de sultan au marcat începutul unei noi etape în evoluţia raporturilor româno-otomane în general şi a relaţiilor Moldovei cu Poarta în special.
După un refugiu de peste un an şi jumătate la Ciceu, Petru Rareş pleacă la Constantinopole (Istanbul). Aici el reuşeşte să redobândească tronul, cu mari sume de bani, acceptând suzeranitatea efectivă a sultanului şi „închinându-se” la acesta.
Timp de 46 de ani, între 1520-1566, Europa a privit cu groază cum Imperiul Otoman, condus de Suleyman I (pentru occidentali – Magnificul, pentru turci – Legiuitorul), înregistra victorie după victorie.
(Sursa: istoria.md)