CSAT programează viitorul României sub ochii noștri
Nu mai puțin de 14 ședințe ale CSAT au fost conduse de președintele Klaus Johannis, de la preluarea mandatului. Cine a urmărit natura subiectelor abordate, înțelege cât de importante sunt deciziile luate în acest for. CSAT nu mai este demult un organism destinat exclusiv și strict chestiunilor militare și de securitate. O dată cu aprobarea ”Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019”, a fost introdus termenul de ”securitate extinsă”. Acesta subîntinde un complex de realități și de măsuri considerate priorități de securitate națională, pentru buna funcționare a societății românești, în ansamblul ei. De la necesitatea bunei guvernări, la combaterea corupției, de la asigurarea dreptului la educație, la protecția infrastructurii critice, de la apărarea patrimoniului cultural, material și spiritual românesc, la înzestrarea armatei române, totul reprezintă un interes concertat al decidenților politici, pentru apărarea interesului național.
Cu seriozitate, despre lucruri serioase
Înșiruirea câtorva teme și decizii luate de CSAT, în numai doi ani, duce cu ușurință la constatarea cantității enorme de muncă de analiză, evaluare, coordonare, decizie, delegare și monitorizare a executări planurilor de apărare, protejare și promovare a intereselor României, în numeroase aspecte de interes major. În 3 martie 2015, s-a discutat despre starea de securitate din Ucraina și implicațiile pentru România, dar și despre problemele generate de migrație și refugiați, din zone cu potențial terorist. La 9 iunie 2015, CSAT a evaluat impactul defrișărilor ilegale ale fondului forestier național și măsurile care se impun. Tot defrișările ilegale a reprezentat una dintre temele abordate și la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015. În septembrie 2015, s-a discutat despre măsurile privind modul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării, dar și despre migrațiune. În 2016, pe 11 martie, CSAT s-a reunit de urgență, pentru a găsi soluții în timp real la situația creată de decizia Curții Constituționale, privind constituționalitatea interceptărilor telefonice. Tot în martie 2016, s-a decis mărirea graduală a alocațiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-a raportat – a trei oară, după ședințe consecutive – stadiul acțiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din pădurile țării. În 27 septembrie 2016, CSAT a luat în discuție situația operatorilor din industria de apărare, dar și evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituțiilor publice din România. Strategia pe termen mediu și lung privind relația României cu Republica Moldova, sau aprobarea Planului Național de Priorități Informative pentru 2017 au fost subiectele ultimului CSAT al lui 2016. În 2017, sunt semnalate în ședințele CSAT primele probleme cu salarizarea personalului militar, la nivel național. Și tot în vara lui 2017, CSAT a aprobat cel mai ambițios plan de modernizare și înzestrare a armatei române, din ultimii ani. Peste 9,8 miliarde de euro vor fi cheltuite gradual, până în 2020, pentru creșterea capacității de apărare, de luptă și de intervenție în afara granițelor a trupelor române, în coordonare cu aliații din NATO. România va deveni curând un exportator de securitate energetică, continuând să apere flancul estic al alianței.
Priviți cu atenție spre CSAT – marile vești de acolo vor veni
Este bine să știm că politica deciziilor strategice pentru România și a demarării lucrurilor concrete izvorăște din aceste aparent anoste ședințe CSAT, conduse de președintele României. Deciziile cruciale care se iau în cadrul CSAT ajung cu greu la cunoștința publicului larg. Influența în societate a acestora este însă enormă și trebuie cunoscută mai bine de beneficiarii ei, cetățenii.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicenilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
- Editorial de Claudiu Săftoiu. România jalonează viitorul european: preia președinția UE la 1 ianuarie 2019 și organizează primul Summit UE post-Brexit, la Sibiu
- Editorial de Claudiu Săftoiu. ”ZAPAD 2017” – un exercițiu militar rusesc la cheie. Joaca de-a invazia asupra Europei
- Editorial de Claudiu Săftoiu. La 16 ani după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA: vigilență extremă între statele lumii, încordare apăsătoare între oameni, comunități și religii
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Încet cu naționalismul pe gheața relațiilor româno-ungare
- Editorial de Claudiu Săftoiu. În bugetul Apărării nu e pace. Cum se împacă setea de înarmare a României, cu foamea de bani a militarilor, generată de Legea salarizării unitare?
- Editorial de Claudiu Săftoiu: Alerta începutului de an școlar: editarea și tipărirea manualelor școlare – o miză a colectării de bani pentru partid, din educație?
- Editorial de Claudiu Săftoiu: Un răspuns regional, nenuclear, imediat și neechivoc, la provocarea nucleară nord-coreeană. De ce este acesta singurul acceptabil?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Zoe Petre – înaltul consilier politic al națiunii române
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Când medicina e făcută de satrapi carismatici: cazul doctorului Burnei – schilodirea de imagine sau schilodirea de copii?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. O nouă criză globală vine, cu labele ei mari, peste România. Guvernul de la București tropăie vesel printre bombele pe care singur le plantează în economie