Cu cinci ani în urmă, mii de oameni mărșăluiau în București și în marile orașe ale României, încercând să oprească proiectul minier de la Roșia Montană. Două erau motivele pentru care cetățenii țării doreau să nu se extragă aur de acolo: ca să nu fie distrus mediul, prin dinamitarea munților și prin folosirea cianurilor la decantarea minereului, și ca să nu fie distrus patrimoniul istoric, reprezentat de vechile mine romane de la Alburnus Maior.

Atunci, cetățenii României interesați de mediu și de vestigii istorice au reușit. Au stopat exploatarea de la Roșia Montană. Astăzi, când se pregătește o profanare istorică de amploare și mai mare, subiectul este tratat cu discreție, ba chiar cu secretomanie, iar pe străzi nu vezi picior de protestatar.

De opt luni se discută în parlament, cu ușile închise, vânzarea resurselor de petrol și gaze naturale din Marea Neagră. Bătălia cea mare se dă între concesionarii perimetrelor petroliere și cei care ar vrea să obțină mai mulți bani la buget. Și, chiar dacă românilor ar trebui să le pese pe câți bani ne vindem resursele neregenerabile, dezinteresul e maxim.

Am încercat, din mai încoace, să trezesc interesul cititorilor pentru acest subiect. Oricâte argumente logice sau economice am folosit, au funcționat în prea mică măsură. Astăzi, în disperare de cauză, după o nouă zi în care parlamentarii au tratat subiectul Legii Offshore cu circ, superficialitate și lipsă de transparență, încerc un ultim argument: vânzarea petrolului și a gazelor din Marea Neagră pe nimic e ca și cum am vinde oasele strămoșilor pe și pentru nasturi!

Căci, chiar dacă mulți nu realizează asta, petrolul și gazele naturale sunt rămășițele strămoșilor noștri, dinozaurii.

Din momentul în care acceptăm teoria evoluționistă, acceptăm, implicit, și că, de fiecare dată când punem oala cu sarmale pe aragaz, folosim câte puțin din moștenierea rămasă de la stră-stră-bunicul Stegozaur.

Dinozaurii, ai căror urmași îndepăratați suntem, s-au transformat, de-a ungul timpului, în petrol și gaze. Fiecare metru cub extras din adâncuri echivalează cu o deshumare. După care rămășițele bunelului T-Rex sunt incinerate, în scopul de a obține energie.

Dacă nu vă sensibilizează că ne cedăm resursele pentru mărunțiș, dacă nu vă pasă că, după ce epuizăm, prin exploatare, resursele din Marea Neagră ajungem la mâna celor care nu s-au grăbit să le vândă, măcar asta ar trebui să-i transmiteți politicianului pe care l-ați trimis, prin vot, în parlament:

„Băi, tu vrei să-l vinzi pe străbunul Triceratops al Cretaciculiței, să-l bagi în conductă și să-l trimiți să încălzească Europa iarna? Dacă nu se poate altfel, vinde-l! Da ai grijă să iei destui bani pentru el, că ne usucă parastasele, pomenile și acatistele…”.

Citește și:

Cațavencul Patrick André de Hillerin, noul editorialist al ziarului Libertatea: România din simulator

Google News Urmărește-ne pe Google News