Contestații Bacalaureat 2026. Nota la română a unui elev a crescut de la 6,30 la 9,75. Sorin Ion: „I-am eliminat pe acei profesori care au greșit constant ”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Contestațiile depuse la Bacalaureatul 2026 au adus modificări importante ale rezultatelor, iar în unele cazuri diferențele dintre nota inițială și cea finală au fost de peste trei puncte. Cel mai spectaculos exemplu este cel al unui absolvent din București, a cărui lucrare la Limba și literatura română a fost reevaluată de la 6,30 la 9,75. În contextul acestor diferențe, secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, susține că profesorii care greșesc în mod repetat la evaluare sunt eliminați din comisiile de corectare ale examenelor naționale.
Cuprins:
- Un elev din București a obținut 3,45 puncte după contestație
- Peste 55.000 de contestații, iar aproape toate au modificat nota inițială
- Sorin Ion: „Am eliminat profesorii care au greșit constant”
- Sorin Ion: „În cel mai nefericit caz, o lucrare poate avea și 10 evaluatori”
- Despre diferențele mari de notare: „Nu știu cum a fost posibil”
Un elev din București a obținut 3,45 puncte după contestație
Rezultatele finale ale Bacalaureatului 2026, publicate de Ministerul Educației și Cercetării, arată că una dintre cele mai mari diferențe de notare s-a înregistrat la un absolvent al Colegiului Național „Octav Onicescu” din București, profil Științe sociale.
Elevul obținuse inițial nota 6,30 la proba de Limba și literatura română. După depunerea contestației și reevaluarea lucrării, nota finală a devenit 9,75, ceea ce înseamnă o creștere de 3,45 puncte. Cazul readuce în discuție acuratețea procesului de evaluare și diferențele care pot apărea între corectori. Iar situația din București nu este una singulară. Un absolvent din Cluj, de exemplu, a primit inițial nota 7 la Istorie, iar după contestație nota i-a crescut la 8,30.
„Vi se pare normal ce se întâmplă în sistemul de învățământ? La Istorie am primit inițial nota 7, iar după contestație nota a devenit 8,30. O diferență de 1,30 puncte nu este o simplă eroare, ci ridică serioase semne de întrebare despre modul în care sunt corectate lucrările”, a declarat absolventul pentru Edupedu. Există însă și situații în care contestațiile au dus la scăderea notelor. O absolventă din Galați susține că nota sa la Istorie a fost redusă de la 8,00 la 6,50, după reevaluarea lucrării.
Peste 55.000 de contestații, iar aproape toate au modificat nota inițială
La nivel național, Ministerul Educației a anunțat că la Bacalaureatul 2026 au fost depuse 55.454 de contestații. Datele oficiale arată că 53.581 de lucrări, adică 96,6%, au primit o altă notă după reevaluare. Dintre acestea, 21.901 contestații au vizat proba de Limba și literatura română.
În urma soluționării contestațiilor, rata de promovare a examenului de Bacalaureat a crescut de la 74,8% la 76,9%, iar numărul mediilor de 10 a ajuns la 70.
Sorin Ion: „Am eliminat profesorii care au greșit constant”
Diferențele mari dintre notele inițiale și cele obținute după contestații au ridicat mai semne de întrebare. Invitat în emisiunea InfoEdu, difuzată pe 12 iulie, secretarul de stat Sorin Ion a explicat că Ministerul monitorizează modul în care profesorii acordă notele și îi exclude pe cei la care se observă un tipar constant de evaluare greșită. „Am eliminat acei profesori care au greșit constant și unde s-a constatat că este un tipar. Acolo unde ai 100 de lucrări corectate și ai greșit una, n-aș merge până la sancționare cu neparticiparea la examenele naționale”, a declarat Sorin Ion.
Potrivit oficialului, nu orice diferență de notare atrage automat excluderea evaluatorului. Ministerul urmărește dacă profesorul acordă în mod repetat note mult mai mari sau mult mai mici decât ceilalți evaluatori.
Sorin Ion: „În cel mai nefericit caz, o lucrare poate avea și 10 evaluatori”
Sorin Ion a explicat că sistemul actual de corectare permite verificarea succesivă a unei lucrări atunci când apar diferențe importante între evaluatori. „O lucrare poate fi corectată și de 10 ori până când ajunge la rezultatul final, în cel mai nefericit caz poate să aibă 10 evaluatori. Din șirul acela de note ne putem da seama care evaluare iese din tipare și care este nejustificată. Putem lua măsuri și am luat de-a lungul anilor astfel de măsuri”, a precizat secretarul de stat.
Acesta a subliniat că sistemul este construit astfel încât notările considerate excesiv de mari sau excesiv de mici să fie eliminate prin intervenția evaluatorilor suplimentari.
Despre diferențele mari de notare: „Nu știu cum a fost posibil”
Întrebat despre cazul unei lucrări de Matematică de la Evaluarea Națională care a înregistrat o diferență de 2,2 puncte între evaluări, Sorin Ion a recunoscut că nu poate explica eroarea. „Nu știu cum a fost posibil și mi-e foarte greu să vă explic eu cum a fost posibil, pentru că nu pot să mă pun în locul acelui evaluator”, a afirmat oficialul.
El a adăugat că astfel de situații sunt analizate ulterior de minister, pentru a identifica eventualele probleme de evaluare și pentru a decide dacă se impun măsuri împotriva profesorilor care au făcut erori repetate.
wolfmann 16.07.2026, 16:10
Bună ziua, părere personală (dacă doriți să o vedeți). dascălii care SUBnotează cu 2,5 sau mai multe puncte față de recorectare, să-și caute ALTĂ MUNCĂ, nu să stea în învățământ și să strice viitorul unor elevi, chit că la multe facultăți media de bacalaureat NU contează! Și așa meritul că un candidat NU ”ia” acest test, reprezintă munca de 13 ani a învățătorului și profesorilor!!! Se scrie că NU se trec testele Pisa, dar NU se uită la calitatea dascălului!!! Pentru toate eșecurile sistemului, singurul vinovat este elevul!! Optica asta ar trebui să înceteze, cui nu-i place catedra, să plece!! Dat afară, dacă nu pleacă de bună voie!!! Cele bune. Corectură la autentificare REȘIȚA/CARAȘ-SEVERIN, NU ORAVIȚA!!