Cum se calculează salariul pentru profesori și personalul din învățământ potrivit noii forme a legii salarizării

Ce sporuri vor primi profesorii și personalul didactic după noua Lege a salarizării

Potrivit proiectului transmis Parlamentului, cadrele didactice care îndeplinesc funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar și preșcolar vor primi un spor salarial de 10% din valoarea de referință. Aceasta este stabilită la 4.100 de lei pentru 1 decembrie 2026.

În cazul profesorilor care fac naveta și predau în localități izolate, se prevede un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază, în scădere față de procentul actual de 20%. De asemenea, profesorii care predau simultan la mai multe clase în învățământul primar sau gimnazial vor primi sporuri diferențiate, în funcție de numărul de clase:

• 5% pentru 2 clase,
• 7% pentru 3 clase,
• 10% pentru 4 clase,
• 15% pentru 5 clase.

Cum se calculează salariile pentru profesori și personalul din învățământ

Proiectul de lege introduce un sistem de salarizare bazat pe coeficienți. Salariul de bază al fiecărei funcții se va calcula prin înmulțirea coeficientului aferent cu valoarea de referință, care este stabilită la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027.

De exemplu, un coeficient de 1,00 corespunde unui salariu de bază de 4.100 de lei, iar un coeficient de 8,00 – unui salariu de 32.800 de lei. Rezultatul calculului va fi rotunjit în favoarea salariatului, la cel mai apropiat leu întreg.

Începând cu anul 2028, valoarea de referință va fi ajustată anual, în funcție de creșterea economică și de obiectivele de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public. Pentru cadrele didactice, coeficienții din anexele proiectului includ deja salariul de bază corespunzător unei norme didactice întregi.

Ministerul Muncii a publicat noul proiect pentru Legea salarizării

Ministerul Muncii a publicat vineri, 17 iulie 2026, forma revizuită a proiectului Legii salarizării pentru sectorul bugetar pe site-ul oficial. Documentul, actualizat în urma unor negocieri politice mediate la Palatul Cotroceni, prevede că toate drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice vor fi strict cele stabilite de lege, fără a putea fi modificate prin alte acorduri sau contracte de muncă.

Conform proiectului, în vigoare la data adoptării de către Parlament, „drepturile salariale în plată nu vor putea, în nicio situație, să fie mai mari decât cele stabilite potrivit legii”. De asemenea, contractele colective sau individuale de muncă, precum și alte acorduri, nu vor putea prevedea drepturi salariale suplimentare, fie în bani, fie în natură, care să depășească limitele stabilite de noua lege.

Ministerul Muncii a anunțat că proiectul a fost ajustat în urma a 14 reuniuni de consultare cu instituțiile din administrație și sindicatele reprezentative. Aceste discuții au avut loc sub medierea Administrației Prezidențiale, în contextul unui acord politic semnat de partidele proeuropene. „În urma consultărilor, proiectul a fost revizuit pentru a include o parte din observațiile primite”, se arată în comunicatul oficial.

Noul proiecte respectă jaloanele din PNRR

Proiectul actualizat al Legii salarizării respectă cerințele Jalonului 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform Ministerului Muncii. De asemenea, acesta beneficiază de avizul Ministerului de Finanțe, fiind în conformitate cu traiectoria fiscal-bugetară stabilită pentru România. Documentul a fost transmis partidelor politice semnatare pentru analiză și inițierea procedurii de adoptare parlamentară.

Ce categorii de bugetari sunt vizate de modificările din noua lege

Dispozițiile Legii salarizării se aplică personalului din autorități și instituții publice, inclusiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele și administrațiile locale.

Totodată, sunt incluse instituțiile finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, asigurările sociale și fondurile speciale. Proiectul se referă și la personalul încadrat pe bază de contract individual de muncă, funcționarii publici, magistrații, personalul militar, polițiștii și alte categorii cu statut special.

Cu toate acestea, legea nu se aplică personalului Băncii Naționale a României, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești care contractează persoane fizice de pe plan local sau nesalariate.

Cum se vor stabili gradațiile și vechimea în muncă

Excepție de la aceste reguli o fac funcțiile de demnitate publică, funcțiile de conducere, înalții funcționari publici, personalul militar și alte categorii speciale, pentru care gradația este inclusă în salariul de bază sau indemnizație.

Pentru noii angajați, salariile vor fi calculate prin aplicarea treptată a majorărilor aferente gradației deținute, iar angajatorii vor lua în considerare perioadele de activitate anterioare chiar și din afara sectorului bugetar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE