Alunecând pe panta amintirilor, Vasile Popa, fost cascador și om de încredere al regizorului Sergiu Nicolaescu, dar și unul dintre eroii care au salvat o mulțime de oameni la cutremurul din 1977, ne-a povestit că s-a intersectat cu Colea Răutu pe platou de filmare și așa a descoperit că marele actor era un bun călăreț – “știa să stea bine de tot în șa” – și un admirator fanatic al Rapidului. Nu rata nici un meci al echipei sale favorite, ba nici antrenamentele jucătorilor săi preferați! El fugea, în pauzele dintre repetițiile pe care le avea la Teatrul Giulești, pe stadion, pentru a asista, din tribune, la pregătirea pe care aceștia o făceau pentru câte o partidă importantă.
Colea Răutu a declarat, la un moment dat – citat fiind de presa vremii: “Iubesc nespus de mult Rapidul. Am avut o pauză la repetiții și am venit să-i privesc. Am jucat și eu fotbal. Mă doare, sufăr când nu-i văd luptând pentru consolidarea succeselor poziționale! În fața porții, nu se dublează, stau toți pe o linie. Mi-e teamă că un vierme le-a ros dragostea pentru culorile clubului. Sunt pregătit să-i aplaud pentru ieșirea din impas pe care o vor obține numai printr-o muncă avântată și neobosită”. În fotografia publicată deasupra declarației, actorul e surprins chiar pe stadionul din Giulești.
10 ani de la moartea lui Colea Răutu. Artistul născut în Republica Moldova a jucat în peste 70 de filme
Colea Răutu s-a născut în Limbenii Noi din județul Bălți (azi, în Republica Moldova), pe 28 noiembrie 1912, în familia Rutkovski (acesta e numele său real) și a studiat la Chișinău înainte de a ajunge la București, în 1929. La vremea aceea, visa să devină fotbalist – iată cum se explică pasiunea făcută pentru Rapid! A studiat însă Actoria și, în loc să ne încânte driblând, ne-a încântat interpretând roluri memorabile în piese de teatru și în filme (peste 70!).
A jucat pe scenele de la Teatrul de Revistă “Cărăbuș”, Teatrul Giulești, Teatrul din Pitești și Teatrul Național București. Cu o voce deosebită, el a și cântat! Este celebră melodia sa “Ți-a ieșit coșaru-n drum”, de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian (soțul regretatei Stela Popescu, îndrăgita actriță care ne-a părăsit la finalul anului trecut).
Printre cele mai importante filme ale sale se numără “Moara cu noroc”, “Mihai Viteazul”, “Nemuritorii”, “Pintea”, “Răzbunarea haiducilor”, “Răpirea fecioarelor”, “Zestrea domniței Ralu”, “Singurătatea florilor”, “Mircea” și “Cel mai iubit dintre pământeni”.
În anul 1988 a fost distins cu premiul Asociației Cineaștilor din România pentru întreaga activitate, iar în 1999, la 87 de ani, a revenit pe scena teatrului, jucând magistral în spectacolul “Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, regizat de Ion Cojar.
S-a stins la aproape 96 de ani, pe 13 mai 2008, la o săptămână după ce fusese internat în Spitalul Municipal din București. Suferea de ciroză.