Libertatea: Ați jucat în diverse seriale TV, ultimul fiind „Fructul oprit”… Ați prins drag, cumva, de micul ecran. Care dintre personajele interpretate în aceste producții ați spune că vă e mai drag și de ce?
Maia Morgenstern: Cred că aș fi nedreaptă față de celelalte personaje pe care le-am interpretat să nominalizez un rol anume. Unele sunt personaje de comedie, altele, personaje de dramă sau chiar tragice. Personaje contemporane, ancorate în realitatea imediată ori personaje din istorie, ce provin dintr-un trecut mai îndepărtat sau mai apropiat. Am încercat să le dau viață, să dau adevăr personajelor, cu bune, cu rele. Povestea pe care o au de spus am încercat s-o aduc cât mai aproape de adevăr. Cumva, publicul spectator să se regăsească, să empatizeze într-un fel sau altul, să judece, uneori să și condamne o acțiune, un personaj. Îmi sunt dragi toate personajele, cu viața lor, cu derapajele lor, nu aș putea să numesc unul anume. Fiecare este diferit.
Acum câțiva ani, marii actori cam fugeau de seriale, iar când unii dintre ei acceptau să joace, existau voci acide, care pretindeau că o fac pentru bani. Ce s-a schimbat?
Suntem toți atinși într-un fel sau altul de prejudecăți, de constrângeri. Personal, am experimentat tot felul de controverse, că se face, că nu se face, că e bine, că nu e bine, uitând de mult ori că, dacă e de judecat ceva, de discutat, atunci este calitatea actului artistic, felul în care îți faci meseria, dai viață personajului și poveștii. Ce s-a schimbat? Cred că oamenii se scutură de prejudecăți, gândesc și se raportează la meseria pe care o au de făcut. Și mai este de înțeles ceva: personajele, poveștile din televiziune practic intră, pătrund în casele multor telespectatori, care poate altfel nu ar avea cum să-și vadă, să-și urmărească actorii îndrăgiți, să cunoască actori din alte generații, actori tineri care se lansează, care se dezvoltă, care se impun ca personalitate. În felul ăsta, gustul publicului se va forma. Publicul își va cunoaște actorii. Depinde de fiecare dintre noi să-și facă profesionist munca.
Simțiți că v-a adus mai aproape de tineri televiziunea, că ați creat o conexiune cu generația tânără, prin serialele în care jucați?
Nu știu asta. Este, într-adevăr, o preocupare serioasă și permanentă să te deschizi, să vii în întâmpinarea noilor generații, fie că vorbim despre creatori, fie că vorbim despre public.
Sunteți actriță, copiii vă sunt actori, nora, Raluca Aprodu, tot actriță… Cine pe cine învață, cine pe cine sfătuiește? Vă cereți ajutorul, părerea unii altora?
Uneori, da. Sunt proiecte în care lucrăm împreună. Ne ascultăm, urmărim cu seriozitate felul în care fiecare lucrează în proiectele sale. Câteodată, proiectele culturale ne aduc împreună, alteori nu. Uneori, gusturile pot să difere. Dar eu îmi ascult tinerii și bine fac, pentru că prin forța lucrurilor, poate că sunt mai conectați la ce se întâmplă, la tendințele noi, la modul în care lumea și lumea artistică se transformă. Până la urmă, lumea teatrului și a cinemaului este o oglindă fidelă a societății. Cer o părere, mă interesează felul în care altcineva vede lucrurile. Cu inima deschisă ascult indicațiile pe care le primesc pe platourile de filmare, pe platourile de televiziune, în teatru și oriunde lucrez. Mă interesează părerea oamenilor din jurul meu. Dar dacă vorbim despre decizii, pe toate le filtrez prin filtrul propriei personalități, prin filtrul propriilor mele intenții, gânduri și iau o hotărâre. Însă mă interesează părerile celorlalți, nu le dau la o parte.
Care-ar fi provocarea care v-ar pune pe gânduri, ce propunere din zona profesională v-ar ului, bulversa, incita, dar… v-ar împiedica să răspundeți pe loc?
Au fost și asemenea cazuri. Din zona religioasă am primit asemenea propuneri. Am să vă dau un exemplu. Sunt doi ani deja… Am fost cooptată, chemată să vin să lucrez la un proiect cultural, o producție a Teatrului Schaubühne din Berlin, una dintre cele mai importante, dorite instituții de cultură, un ideal, o țintă pentru mulți artiști. Tematica din zona religioasă, socială m-a făcut să mă gândesc foarte mult. Deci, pe cât de uluită, fericită… M-am gândit foarte mult, cu foarte multă seriozitate. Am cântărit toate lucrurile. Am judecat, mi-am luat timpul meu să dau un răspuns, nu prin prisma orgoliului, dorințelor, lăcomiei actorului, ci cu toate responsabilitatea. După ce am judecat toate lucrurile, am răspuns da și bine am făcut.
Despre „Fructul oprit” ce ne puteți spune? Cu ce v-a cucerit Magda, personajul pe care îl interpretați?
Magda este o femeie care a încasat multe lovituri de la viață. A făcut și ea rău, este conștientă de lucrul ăsta. Nu se văicărește, își poartă soarta, destinul cu demnitate și este gata să suporte consecințele faptelor ei.