ComenteazăÎncă de la primele ore ale dimineţii, câteva zeci de persoane au trecut, pentru a-şi lua la revedere de la artist pe la teatrul Odeon, acolo unde trupul acestuia a fost depus. Camarazi de scenă, puţini la număr – printre care s-au aflat şi Florin Zamfirescu, Gelu Niţu, Dorina Lazăr (directorul Teatrului Odeon), Carmen Tănase, Virginia Roghin, Coca Bloos şi Rodica Mandache – au ţinut discursuri emoţionante, după care, întregul cortegiu a plecat către Cimitirul Bellu. La slujba de înmormântare, precum şi la ceremonia de înhumare au participat, pe lângă apropiaţi şi actori de la Odeon, văduva artistului, Iuliana, dar şi fosta soţie, Lara Santamari. Aceasta a venit din Suedia, alături de fiul lor, Alexandru, special pentru a-şi lua adio de la artist. Cei doi au reuşit să ajungă în ţară abia vineri noapte, acesta fiind şi motivul pentru care înmormântarea a fost programată în a cincea zi de la deces.
„Nu mai putea să joace”
„A avut un mare talent. Cand apărea el pe afiş, era sala plină. Era scânteietor. Avea un mare succes la femei, ăsta e adevarul. Se făcea cohortă după Geo pe stradă. Asta l-a bucurat, asta l-a şi terminat. Dumnezeu să îl odihnească. El a jucat în ”Marchizul de Sad”, dar avea un rol foarte mic, fiindcă nu mai putea să ducă. Nu stătea nici la aplauze. Lumea nu îl cunoştea. Nu mai putea sa joace. I-am spus să se pensioneze. Ultima întâlnire a fost o mare tristeţe. Mă şi gândeam ce va face Geo în continuare. El a găsit soluţia. Nu mă aşteptam să moară. Credeam că o să iasă la pensie, o să rabde foame. Uite mai bine aşa”, a declarat Florin Zamfirescu, potrivit rtv.net, despre cel poreclit ”Alain Delon de România”.
Geo Costiniu a murit pe patul de spital, după o grea suferinţă. Actorul era internat de câteva luni la secţia de Geriatrie a Spitalului de Boli Cronice „Sfântul Luca”.
În urma lui Geo Costiniu, în memoria publicului vor rămâne rolurile din ”Marchizul de Sade” de Doug Wright, “Astă seară se joacă fără piesă” de Luigi Pirandello, “Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu sau “Patima roşie” de Mihail Sorbul, dar şi cele din filme precum “Septembrie”, “Neînvinsă e dragostea” şi “Ora zero”.