Alexia Eram a studiat la un liceu cu predare în limba franceză din București, după care a ales să plece la facultate în Marea Britanie. Școala pe care a absolvit-o în țară nu este deloc ieftină, iar predarea se face după programa franțuzească. Atât Alexia, cât și Aris, au învățat la Liceul Francez Anna de Noailles din București, care în trecut se numea Școala Franceză. Instituția este subvenționată de statul francez, însă funcționează ca o școală privată. Taxele de școlarizare sunt achitate de părinți și nu sunt deloc mici.
Prezentă la un eveniment monden din Capitală, Alexia Eram și-a adus aminte de perioada în care era elevă. Fiica Andreei Esca a mărturisit că regulile la școala la care a învățat erau foarte stricte, astfel că directorul le verifica mereu ținuta.
„Aveam regulă, vara, spre exemplu, fusta trebuia să fie până la genunchi. Era directorul în fața școlii, care te pândea să vadă cum ești îmbrăcat”, a spus Alexia într-un interviu pentru cancan.ro.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 15„Făceam singură temele sau aveam meditații, tot timpul”
Fiica Andreei Esca a avut rezultate foarte bune la învățătură, pentru că și-a dorit să treacă cu bine prin toate materiile. „Nu pot să zic că eram tocilară. La liceu am fost foarte serioasă, pentru că am vrut să trec cu bine. În rest, nu eram nici tocilară, nici eminentă.”
Alexia Eram a făcut de mică meditații, iar părinții rar o ajutau la teme. Fosta concurentă de la America Express își amintește că de multe ori părinții nu erau acasă atunci când ea se întoarcea de la școală. „Când eram mai mică, făceam cu amândoi, iar apoi făceam singură. Nu. Făceam singură sau aveam meditații, tot timpul, și făceam cu meditatoarea la mate sau la franceză. Dar în general făceam singură, că nu erau acasă când mă întorceam eu. Aveam programul până la 17:30 și nu mai era nimeni acasă.”
„Nu se putea chiuli, pentru că aveam bariere care se deschideau doar cu cartela”
Nu a chiulit niciodată, pentru că regulile erau foarte stricte la Școala Franceză. Alexia Eram a povestit că erau niște bariere care se deschideau doar cu ajutorul cartelei și tot timpul era un paznic care avea grijă ca nimeni să nu părăsească institutul de învățământ fără un motiv întemeiat.
„Nu. Sincer să vă spun, o dată am chiulit în viața mea sau o chestie de genul ăsta. Și oricum a fost pentru că profesorul nu ajunsese la timp și a venit cu o jumătate de oră întârziere. Era o regulă, dacă întârzia 15 minute, puteai să pleci. Nu se putea chiuli, pentru că aveam bariere care se deschideau doar cu cartela. Și dacă puneai cartela, se vedea dacă tu ai ieșit. Și oricum nu puteai să ieși dacă erai în oră, nu te lăsa să ieși. Aveai un paznic, era prea complicat, mai bine nu mai chiuleai”, și-a amintit Alexia Eram.