Alin Oprea a fost părăsit de tată înainte să se nască: „Mai avea o familie, mai avea copii”. L-a căutat când avea 33 de ani

Alin Oprea, membru fondator al Trupei Talisman, a oferit, în urmă cu doar câteva zile, un interviu eveniment, poate cel mai puternic interviu pe care l-a acordat vreodată, iar jurnalistul din fața sa a fost Adrian Artene, pentru „Altceva”.

De-a lungul timpului s-au spus multe despre artist, s-au aflat și mai multe, unele adevărate, altele simple speculații, însă, evident că adevărul lui este doar cel izvorât din inima sa și prin glasul său. În cele peste 60 de minute de discuții, Adrian Artene a reușit să-i poarte amintirile artistului din copilărie, până în perioada Talisman, și până în zilele noastre.

De departe, însă, drama care i-a marcat viața artistului și care, cu siguranță, a „desenat” ceea ce avea să se întâmple mai târziu a fost abandonul tatălui, abandon care a survenit încă de dinainte de a se naște. Cuvintele pe care le folosește Alin Oprea să-și expună poveste sunt tulburătoare:

„Povestea mea de viață începe puțin înainte să mă nasc, pentru că eu provin, practic, din familia Rațiu, sunt un descendent al familiei Rațiu. Mă cheamă Oprea, după numele mamei, care a fost preluat după numele tatălui fratelui meu. O familie care înainte de perioada interbelică a avut lucruri importante de spus în istorie României, a fost prima familie nobiliară de români din Ardeal, celelalte erau maghiare și austriece. Familia Rațiu a luptat greu să fie respectată și apreciată. Sigur, a venit comunismul și a distrus tot acest imperiu creat pe valoare și a impus un imperiu creat pe clasa muncitoare, între ghilimele, pentru că, de fapt, clasa muncitoare era doar o fațadă, iar cei de la putere conduceau prin intermediul unor interpuși, acolo”, a spus Alin Oprea.

Alin Oprea a fost părăsit de tată încă de dinainte să se nască, iar puțini sunt cei care îi știu cu adevărat povestea artistului.

Recomandări

Via Transilvanica, descrisă de călătorii care au străbătut integral traseul de 1.400 de kilometri: „Vei afla poate că ești mai puternic decât credeai”

„Sigur că nu mă puteam naște fără un tată, însă tată meu, după ce mama i-a dat toată încrederea, a crezut că va avea un soț, după ce soțul dinainte, tatăl fratelui meu, a murit la 22 de ani, când mama avea 20, crezând că-și va reface viața… Nu și-a refăcut-o! De fapt, a descoperit că tata mai avea o familie, mai avea copii. A aflat prea târziu, a hotărât ca eu să rămân alinarea vieții ei și o amintire frumoasă din a doua iubire, iar tatăl meu nu a venit nici măcar la nașterea mea, să mă vadă sau să semneze în locul acelei liniuțe din buletin pe care am avut-o toată viața și m-a durut mare parte a vieții liniuța asta”, a povestit Alin.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Tatăl lui a leșinat când l-a auzit pentru prima dată

„Tatăl meu a apărut în viața mea, pentru că la vârsta de 33 de ani, când aveam eu 33 de ani, într-o seară de Crăciun, amintindu-mi că la 33 de ani Iisus a fost crucificat și mi-a amintit de pildele lui Iisus, am pus mâna pe telefon și am sunat la un număr pe care mi l-a dat un prieten care lucra în Poliția din Turda. A identificat o persoană care semnăna foarte mult cu mine, părea că are vârsta corespunzătoare și părea că ar fi tata. A cercetat omul puțin în istoricul și secretele pe care le dețineau ei la Poliție, la Securitate sau cum era și mi-a dat un număr de telefon fix. Și, în noaptea de Crăciun, atunci când am împlinit eu 33 de ani, am sunat, a răspuns un domn, prima dată am crezut că-i vocea mea din partea cealaltă… Alo, alo…

I-am spus: «tată, sunt Alin și te-am sunat să-și spun că sunt fericit!» Asta la vârsta de 33 de ani, după ce eu nu am fost nici căutat, nici n-am știut cine-i tatăl meu. N-a reacționat nicicum, s-a auzit ca un ton de telefon închis sau desființat, am sunat încă o dată, de câteva ori, suna ocupat, era telefonul scos din furcă sau ceva de genul ăsta… Am tot sunat așa de-a lungul serii, până pe la două noaptea, când a răspuns.

Și mi-a spus: «iartă-mă, am leșinat când am răspuns, abia acum mi-am revenit și mă bucur că m-ai sunat din nou. Da, eu sunt tatăl tău». Am avut o discuție cu el până pe la șapte dimineața, când a răsărit soarele. Înainte de Revelion, m-am dus la Turda, l-am luat și l-am adus la București, să-mi viziteze familia, copiii și să-și vadă, mă rog, și familia de care n-a știut nimic.

Sigur, am ascultat și povestea lui, nu m-a interesat să judec, să condamn sau să pedepsesc pe nimeni, m-am bucurat că mi-am găsit tatăl în viață și că am avut bucuria de a reface o relație karmică, să spun așa, care nu ar fi trebuit să rămână destrămată. Ăsta a fost și motivul pentru care pentru mine familia a fost sfântă, iar copiii doar o treaptă mai jos decât Dumnezeu.

Se pare că și mama a pus niște frâne în intențiile lui de a încerca să mă caute, fiind foarte traumatizată la momentul în care a aflat că are o familie și trei copii, mă rog, a simțit mama că a fost o trădare, nici ea nu și-a mai dorit să aibă un contact cu tata și, probabil, a pus niște frâne în a veni el aproape de mine, să nu-mi distrugă parcursul firesc pe care ea mi-l dăduse, până la urmă.

Cumva, i-am înțeles pe amândoi, repet, nu pot să judec, sunt bucuros că trăiesc și sunt aici. Fătă mama și tata n-aș fi aici și n-aș fi cine sunt și n-aș fi moștenit niște gene extraordinare din toate punctele de vedere. De la tata am moștenit talentul muzicat. E de acolo.

Și, după ce l-am cunoscut pe tata, mi-am cunoscut familia de-a doua”, este povestea uluitoare pe care Alin Oprea a spus-o, în exclusivitate, în podcastul Altceva.

Urmărește-ne pe Google News