Melodia ‘“Lasă-mi, toamnă, pomii verzi’” a fost compusă de Margareta Pâslaru, inspirată de versurile poeziei ‘“Cântec’” de Ana Blandiana, și reprezintă unul dintre cele mai longevive șlagăre românești. Lansată în 1980 la TVR, piesa a apărut pe primul disc de autor al Margaretei Pâslaru, la Electrecord.
Melodia a fost votată de public pentru “Top 80” Radio România Actualități drept una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani.
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau!
Melodia “Emoție de toamnă”, cântată de Nicu Alifantis, apare în 1984 pe albumul care poartă numele autorului. Inițial a fost numit “Cântec de toamnă”, ulterior a căpătat numele sub care este astăzi cunoscut, “Emotie de toamnă”.
Versurile îi aparțin poetului Nichita Stanescu, iar muzica e compusă de Nicu Alifantis. Cântecul este considerat, de foarte multă lume, melodia simbol a toamnei.
A venit, a venit toamna,
Acoperă-mi inima cu ceva,
Cu umbra unui copac sau mai bine
Sau mai bine cu umbra ta…
Melodia ‘“De va veni la tine vântul’” a fost lansată de formația Mondial în 1969, pe versurile lui Octavian Goga (parte din poezia ‘“Cântece’”) și muzica lui Romeo Vanica și a fost inclusă pe primul EP al formației, apărut în același an la Electrecord.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_eaa17425d5d3b294257c5353140d4f24.jpg)
Cântecul a apărut și în 1971, pe discul ‘“Chitare românești’”, lansat tot de Electrecord.
Nu-i vina ta, aşa e scrisă
Nemilostiva lege-a firii.
Sărutul otrăvit al brumii
Omoară toamna trandafirii…
Adio, doamnă”, melodia lansată în 2007 la Casa de discuri Cat Music de Tudor Gheorghe, face parte din albumul “Calvarul unei inime pribegi”. Pe versurile lui Ionel Fernic, cântecul – care datează din perioada interbelică, a devenit una dintre cele mai ascultate melodii cu tematica “toamnă”.
Adio, doamnă,
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă,
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă
O, vis pierdut,
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum
“Frunza”, melodia cântata de Mircea Baniciu, e, de asemenea, una dintre piesele celebre despre toamnă din muzica românească. A fost lansată în anul 1989, pe albumul Secunda 1, și preluată apoi în repertoriul formației Pasărea Colibri. Și muzica, și versurile îi aparțin lui Mircea Baniciu.
Ai… frunza galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Ca toamna a și venit
Iris, “Ultima toamnă”
“Flori de dor la geamul meu
Luna cântă valsul tău
Hai revino, e toamnă iar
Cu ploaie și soare
Tot ce-a fost ca la-nceput
Din nou apare”
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_797c53216165515841710ae1ad0746f4.jpg)
Piesa a apărut în 1987, pe albumul Atheneum 2 al formației Iris și a devenit una dintre baladele favorite ale fanilor trupei. Versurile sunt scriste de vocalul Cristi Minculescu, iar muzica este compusă de Mihai Alexandru.
“Octombrie roșu”, Irina Rimes. Piesa a fost lansată în 2017, iar muzica și versurile îi aparțin artistei din Basarabia. Irina a continuat astfel povestea albumului “Despre el”. Piesa a fost extrem de bine primită de public și a urcat rapid în topuri.
Prea mult octombrie, prea mult
Afară iar e frig şi plouă
Urâtă vreme, noi urâţi
Dar ce să facem, tipic nouă
Am stat atâta să ascult
Despre ce-i vântul ăsta rece
Dar vântul bate prost cu noi
Ne urâţim pe zi ce trece.
“Bun îi vinul ghiurghiuliu”, Maria Tănase
De fapt, melodia a fost înregistrată în 1932, ca fiind un cântec de pahar, la arhiva de folclor a Societăţii Compozitorilor Români de la Spiridon Şepteboi. Apoi, “Bun e vinul ghiurghiuliu” a fost preluat de Maria Tănase şi identificat ulterior ca fiind “al ei”. Este recunoaşterea notorietăţii unui cântec impus de marele talent al interpretei.
“Bun îi vinul ghiurghiuliu/Cules toamna pe târziu/ Mai pe brumă, mai pe-omăt/Mult mai beu şi nu mă-mbăt!”
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9da15bd1fa74c2461872e346ce6fefb6.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ab97523dc3e6e50ab2dc3f546d965659.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c163cf31d7e5c8f5db6f6373ac3e6c48.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)