Artan a lucrat ca inginer metalurg la furnal, pe vremea comunismului! Ce probă a dat pentru a fi angajat

Proaspăt absolvent al Facultății de Metalurgie din cadrul Universității Politehnice, pentru prima oară în pâine, dar nu și pe scenă, Adrian Pleșca a prins trei luni ca angajat la colosul industrial. Se pare, din ce povestește, că era priceput la ce făcea.i

“Valoarea” i-a fost confirmată din prima zi

“M-am prezentat la birouri, undeva foarte sus. La un furnal totul e foarte sus. Nu voiam să fiu repartizat la cocserie, voiam la furnal. Cocseria, oricât de modernă ar fi, e o sursă de substanțe nocive, care te dărâmă dacă lucrezi acolo. Nu poți rezista prea mulți ani. Directorul l-a chemat pe un subinginer, o glorie locală, era arbitru în Divizia C la fotbal, și i-a zis: «Du-l!». Și mă ia și mă duce pe o scară exterioară, până la cota cea mai înaltă a furnalului. Fiind foarte înalt și având o structură metalică, cu tot vântul acela în plin Bărăgan, ai permanent senzația că te clatini, că se dărâmă totul cu tine! Asta a fost proba acceptării mele la furnal. La sfârșit, directorul l-a întrebat din ochi pe subinginer, care i-a zis despre mine: «E bun, e bun». Atunci am aflat că sunt bun în meserie”, își aduce aminte artistul de prima sa zi de muncă, în comunism, pe care avusese curajul să-l critice în melodia “Becule (Stai aprins, becule!)”, aluzie la condițiile de trai și privațiunile vremii.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

“La admiterea la Facultatea de Metalurgie, începusem cu o probă sportivă. Iată-mă din nou în fața unei probe fizice, eliminatorie, de data aceasta, pentru a fi confirmat în postul de inginer metalurg! Dacă nu reușeam să rezist, zburam!”, se amuză cu textierul Florin Dumitrescu fostul solist al trupelor Timpuri Noi și Partizan.i

“La baroși era mai cald, puteai să faci cafea, mai tot timpul eram acolo”

Artan, care după 1989 a schimbat meseria de inginer metalurg cu aceea de angajat al Corului Radiodifuziunii Române, își aduce aminte și de experiența de a sta în cămin, în timpul facultății. Acolo, lumea era împărțită în două: cei mai vechi, “baroșii” și “pufarezii”- cei ca el, aflați la început de “carieră”.

“La baroși era mai cald, puteai să faci cafea, mai tot timpul eram acolo. Era un reșou pentru cafea, se putea confecționa oricând, relativ simplu, altul la fel. Era o cărămidă groasă de BCA, scobită, prin care trecea o sârmă de nichelină. Ăla era și corpul de încălzire principal pentru studenți, în cămine”, își aduce aminte Adrian Pleșca.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Urmărește-ne pe Google News