Un curs pentru iubitorii de film | Atelierul din București unde înveți cum se nasc poveștile bune

Dacă începi să intuiești cum gândesc scenariștii, vei înțelege de ce „Războiul Stelelor” nu putea avea loc fără ca Luke Skywalker să-și piardă unchii sau de ce Regele Leu e o pisicuță egocentrică în prima treime din desenul animat.

La catedră e scenaristul Vlad Trandafir, un tip simpatic, săritor și bine pregătit. E responsabil pentru titluri precum „Animat Planet Show” (2005), „Serviciul omoruri” (2008) sau „O lună în Thailanda” (2012). Cu el despici firu-n patru săptămână de săptămână și tot lui trebuie să-i predai la final un scenariu original, scris de tine. 

Un curs pentru toți iubitorii de filme

Cursul e destinat în primul rând scenariștilor aspiranți, celor care vor să-și câștige pâinea din redactarea unor povești menite să fie ecranizate. Dar lecțiile nu se adresează doar lor.

Dacă ești iubitor de filme, le vei înțelege mai bine mecanismele. Dacă vrei să scrii o carte, vei afla cum să ordonezi întâmplările ca să-i ții pe cititori cu sufletul la gură. Dacă lucrezi în comunicare, vei putea să-i trimiți șefului sau clientului un email cu o intrigă mai interesantă.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

De ce ți-ai încărca memoria cu noțiuni elementare de scenaristică? Pentru că simți că îți place o anumită poveste, dar poate nu știi exact motivul, nu reușești să pui punctul pe „i”. Ce anume te atrage la ea? Care sunt elementele care te fac să tresari? Există aspecte pe care le poți aprecia obiectiv, chiar dacă nu sunt pe gustul tău? Ce înseamnă, de fapt, un film bun?

„Cum se scrie un film” te antrenează să răspunzi singur acestor întrebări. Și să vii cu observații istețe în discuțiile de la bere cu prietenii, după ce ieșiți de la cinema.

Începi să decojești șabloanele din spatele producțiilor hollywoodiene și să înțelegi de ce creierul tău reacționează într-un anume fel la diverși stimuli narativi.

Am primit mai mult decât speram

Recunosc: mie atelierul nu mi-a revoluționat viziunea asupra cinematografiei, dar asta pentru că deja îmi petreceam jumătate din timpul liber urmărind filme și cealaltă jumătate devorând eseuri despre cum „funcționează” respectivele filme.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

M-am înscris sperând doar să-mi organizez mai clar în minte conceptele prinse din zbor, printr-un curriculum structurat logic. Am primit fix asta, dar am fost plăcut surprins și de multe lecții de care nu știam că am nevoie.

În plus, am fost scos din zona de confort pentru o sarcină de care nu mă credeam în stare: să tastez cu degetele mele scenariul unui scurtmetraj, cap-coadă. Sub îndrumarea lui Vlad, am reușit să livrez un thriller comic destul de coerent, chiar dacă nu-l vei vedea prea curând la cinema.

Întotdeauna e loc de mai bine

Sunt și câteva aspecte ale atelierului care pot fi îmbunătățite.

În primul rând, cred că ar fi utile în sala de clasă niște bănci – sau scaune cu măsuță rabatabilă -, ca să ai pe ce să-ți sprijini cotul când iei notițe. Bineînțeles, poți să nu scrii nimic, ci să pozezi informațiile care sunt proiectate pe perete. Oricum, trebuie să le „salvezi” cumva, pentru că nu vei primi prezentările PowerPoint.

Recomandări

Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul desecretizat | Document

Apoi, reține că vorbim despre noțiuni elementare de scenaristică! Pentru neinițiați, e foarte multă informație proaspătă de procesat, dar dacă ai deja cunoștințe solide în domeniu nu prea văd rostul să participi.

Ultima mea nemulțumire ține de durata atelierului: e prea scurt! Își îndeplinește promisiunile, îți deschide mintea și îndeasă în ea o mulțime de lucruri interesante, dar în același timp îți provoacă o sete de cunoaștere pe care n-are cum s-o satisfacă.

Arta scrierii unei povești bune nu se-nvață cu una, cu două, ci necesită ani întregi de studiu și practică. Pe mine, unul, chiar nu m-ar fi deranjat ca atelierul să țină ani întregi.

Descoperi o nouă dimensiune

Una peste alta, îți recomand cu multă căldură cursul. Odată ce afli cum gândește un scenarist și de ce evenimentele pe ecran se derulează într-o anumită ordine, nu vei mai putea urmări un film cu aceiași ochi ca înainte.

În locul actorilor vei vedea casete de text cu nevoile și dorințele personajelor. În loc de „Toto, am impresia că nu mai suntem în Kansas” vei auzi „Toto, am impresia că tocmai am trecut la Actul 2”. E o schimbare radicală și permanentă de viziune, în sensul bun.

Descoperi o nouă dimensiune pe care majoritatea spectatorilor o ocolesc total, seduși de rezultatul final, de filmul propriu-zis. Sunt convins că un cinefil adevărat va aprecia perspectiva asta, chiar dacă-i compromite o parte din farmecul vizionării.

Dacă te tentează, atelierul „Cum se scrie un film” revine pe 24 septembrie 2019 cu o nouă sesiune. Costă 400 de lei, dar chiar înveți ceva de banii ăștia. Găsești aici mai multe informații despre înscriere.

Urmărește-ne pe Google News