Dacă începi să intuiești
cum gândesc scenariștii, vei înțelege de ce „Războiul Stelelor” nu putea avea
loc fără ca Luke Skywalker să-și piardă unchii sau de ce Regele Leu e o
pisicuță egocentrică în prima treime din desenul animat.
La catedră e scenaristul Vlad
Trandafir, un tip simpatic, săritor și bine pregătit. E responsabil pentru
titluri precum „Animat Planet Show” (2005), „Serviciul omoruri” (2008) sau „O
lună în Thailanda” (2012). Cu el despici firu-n patru săptămână de săptămână și
tot lui trebuie să-i predai la final un scenariu original, scris de tine.
Un curs pentru toți
iubitorii de filme
Cursul e destinat în primul
rând scenariștilor aspiranți, celor care vor să-și câștige pâinea din
redactarea unor povești menite să fie ecranizate. Dar lecțiile nu se adresează
doar lor.
Dacă ești iubitor de filme, le vei înțelege mai bine mecanismele. Dacă vrei să scrii o carte, vei afla cum să ordonezi întâmplările ca să-i ții pe cititori cu sufletul la gură. Dacă lucrezi în comunicare, vei putea să-i trimiți șefului sau clientului un email cu o intrigă mai interesantă.
De ce ți-ai încărca memoria
cu noțiuni elementare de scenaristică? Pentru că simți că îți place o anumită
poveste, dar poate nu știi exact motivul, nu reușești să pui punctul pe „i”. Ce
anume te atrage la ea? Care sunt elementele care te fac să tresari? Există
aspecte pe care le poți aprecia obiectiv, chiar dacă nu sunt pe gustul tău? Ce
înseamnă, de fapt, un film bun?
„Cum se scrie un film” te
antrenează să răspunzi singur acestor întrebări. Și să vii cu observații istețe
în discuțiile de la bere cu prietenii, după ce ieșiți de la cinema.
Începi să decojești
șabloanele din spatele producțiilor hollywoodiene și să înțelegi de ce creierul
tău reacționează într-un anume fel la diverși stimuli narativi.
Am primit mai mult decât
speram
Recunosc: mie atelierul nu
mi-a revoluționat viziunea asupra cinematografiei, dar asta pentru că deja îmi
petreceam jumătate din timpul liber urmărind filme și cealaltă jumătate
devorând eseuri despre cum „funcționează” respectivele filme.
M-am înscris sperând doar
să-mi organizez mai clar în minte conceptele prinse din zbor, printr-un
curriculum structurat logic. Am primit fix asta, dar am fost plăcut surprins și
de multe lecții de care nu știam că am nevoie.
În plus, am fost scos din
zona de confort pentru o sarcină de care nu mă credeam în stare: să tastez cu
degetele mele scenariul unui scurtmetraj, cap-coadă. Sub îndrumarea lui Vlad,
am reușit să livrez un thriller comic destul de coerent, chiar dacă nu-l vei
vedea prea curând la cinema.
Întotdeauna e loc de mai
bine
Sunt și câteva aspecte ale
atelierului care pot fi îmbunătățite.
În primul rând, cred că ar fi utile în sala de clasă niște bănci – sau scaune cu măsuță rabatabilă -, ca să ai pe ce să-ți sprijini cotul când iei notițe. Bineînțeles, poți să nu scrii nimic, ci să pozezi informațiile care sunt proiectate pe perete. Oricum, trebuie să le „salvezi” cumva, pentru că nu vei primi prezentările PowerPoint.
Apoi, reține că vorbim despre noțiuni elementare de scenaristică! Pentru neinițiați, e foarte multă informație proaspătă de procesat, dar dacă ai deja cunoștințe solide în domeniu nu prea văd rostul să participi.
Ultima mea nemulțumire ține de durata atelierului: e prea scurt! Își îndeplinește promisiunile, îți deschide mintea și îndeasă în ea o mulțime de lucruri interesante, dar în același timp îți provoacă o sete de cunoaștere pe care n-are cum s-o satisfacă.
Arta scrierii unei povești bune nu se-nvață cu una, cu două, ci necesită ani întregi de studiu și practică. Pe mine, unul, chiar nu m-ar fi deranjat ca atelierul să țină ani întregi.
Descoperi o nouă dimensiune
Una peste alta, îți recomand cu multă căldură cursul. Odată ce afli cum gândește un scenarist și de ce evenimentele pe ecran se derulează într-o anumită ordine, nu vei mai putea urmări un film cu aceiași ochi ca înainte.
În locul actorilor vei vedea casete de text cu nevoile și dorințele personajelor. În loc de „Toto, am impresia că nu mai suntem în Kansas” vei auzi „Toto, am impresia că tocmai am trecut la Actul 2”. E o schimbare radicală și permanentă de viziune, în sensul bun.
Descoperi o nouă dimensiune
pe care majoritatea spectatorilor o ocolesc total, seduși de rezultatul final,
de filmul propriu-zis. Sunt convins că un cinefil adevărat va aprecia
perspectiva asta, chiar dacă-i compromite o parte din farmecul vizionării.
Dacă te tentează, atelierul
„Cum se scrie un film” revine pe 24 septembrie 2019 cu o nouă sesiune. Costă
400 de lei, dar chiar înveți ceva de banii ăștia. Găsești aici mai multe informații despre înscriere.