A început Berlinala 2022: multă dragoste, zero petreceri și recepții. Care e prezența românească la festival

Festivalul Internațional de Film de la Berlin (10-20 februarie 2022) se adaptează inevitabil pandemiei. Dacă ediția de anul trecut a fost ruptă în două module – unul online, în martie, celălalt cu proiecții pentru public, în iulie, acum  festivalul revine la luna sa obișnuită de desfășurare, dar cu amendamente printre care anularea petrecerilor și recepțiilor. Tradiționala ultimă zi când toate filmele din festival erau disponibile pentru publicul berlinez se extinde la patru zile, iar premiile vor fi anunțate nu în penultima zi de festival, ci în 16 februarie. În consecință, selecția numără cu aproximativ 21% mai puține filme față de 2021. Curios, Berlinala a înregistrat în acest an un număr-record de filme de dragoste înscrise.

Proiecțiile au loc în format fizic – atât cele pentru presă, cât și spectacolele de gală și proiecțiile pentru public, dar cu restricții în ce privește acoperirea sălilor (50% procent de ocupare) și accesul persoanelor. Sunt acceptați la festival jurnaliști vaccinați sau care au trecut prin boală, purtând doar măști FFP2, dar vor fi nevoiți să facă zilnic și un test antigen pentru a li se permite accesul la proiecții, conferințe de presă, interviuri și în toate spațiile destinate lor. (Totuși, la proiecțiile care nu sunt destinate presei nu e necesar testul antigen.). Testarea jurnaliștilor se face pe cheltuiala festivalului, într-un spațiu amenajat în Potsdamer Platz, unde se află cele mai multe săli și spații ale festivalului. Urmând exemplul Cannes-ului, Berlinala a pus la punct o platformă online de ticketing al cărei scop e evitarea aglomerației. Din același motiv echipele filmelor vor fi bine venite pe covorul roșu, dar în formulă redusă.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit

În schimb, tot ce ține de zona de Industry, adică European Film Market (10-17 februarie), Berlinale Co-Production Market (12-16 februarie), Berlinale Talents (12-17 februarie) și World Cinema Fund-Day (16 februarie) se mută online. Berlinale Shooting Stars, unde participă actrița franco-română Anamaria Vartolomei, se ține în formulă hibridă – fizic și online -, cu prezentarea actorilor selecționați în cadrul tradiționalei ceremonii fixate pentru 14 februarie.

Prezențele românești la cea de-a 72-a ediție a Berlinalei:

• Eseul documentar „Amintiri de pe Frontul de Est” de Radu Jude și Adrian Cioflâncă în competiția Berlinale Shorts, cu premiera mondială în 15 februarie (Citiți aici interviul acordat recent de Radu Jude Libertății).

• Coproducția germano-română „Wir könnten genauso gut tot sein”/„Am putea la fel de bine să fim morți” de Natalia Sinelnikova, cu Ioana Iacob în rol titular, deschide  în 11 februarie secțiunea Perspektive Deutsches Kino, consacrată filmelor germane. Ioana Iacob, actriță la Teatrul German de Stat din Timișoara, e și producătorul asociat al filmului. Lungmetrajul de debut al Nataliei Sinelnikova e o distopie care urmărește cum locatarii unei clădiri exclusiviste sunt cuprinși de angoasă la dispariția misterioasă a unui câine, descărcându-și spaimele pe agentul de pază interpretat de Ioana Iacob. 

Recomandări

Toate taxele care ar putea crește în 2025. Scumpiri pe bandă, din cauza pomenilor guvernamentale

• Documentarul columbiano-chiliano-românesc „Alis” de Clare Weiskopf și Nicolas van Hemelryck (a cărui postproducție a avut loc în studiourile Avanpost din București) în secțiunea pentru copii și tineret Generation 14plus. Filmat în Bogota, documentarul urmărește opt adolescente din medii defavorizate care sunt invitate să își imagineze o colegă fictivă, demers creativ ce le determină și să își descrie mediul, dar și să evadeze din el.

• Actrița franco-română Anamaria Vartolomei în Shooting Stars, platformă de promovare a tinerilor actori organizată de European Film Promotion. După ce a debutat la 11 ani alături de Isabelle Huppert în „My Little Princess”, de Eva Ionesco, Anamaria Vartolomei a avut anul trecut rolul principal în „L Événement”, de Audrey Diwan, film distins cu Leul de Aur și Premiul FIPRESCI la Veneția. Pentru rolul tinerei franțuzoaice din Franța anilor 60, când avortul era interzis, Vartolomei a fost nominalizată în acest an la premiile César pentru Cea mai bună speranță feminină și Lumière pentru Cea mai bună actriță.

• Proiectul de lungmetraj ficțiune – „Heia, Heia, Safari!” de Radu Jude, coprodus de jip Film & Verleih (Germany) și microFILM (România) în secțiunea „Berlinale Directors” din cadrul Berlinale Co-Production Market 

Recomandări

Laura Crișan, fiica afaceristului ucis în atentatul cu bombă de la Arad, pusă în libertate, alături de ceilalți doi suspecți

Un covor roșu mai subțire

Din cele 18 filme selecționate în competiție, doar două fac referire la pandemie și aproape toate au acțiunea plasată în afara centrelor orașelor – fie la periferie, fie la țară. Jumătate din filme au în centru familia.

Regizorii-vedetă ai competiției sunt franco-cambodgianul Rithy Panh (cu documentarul de animație „Everything Will Be Ok”), italianul Paolo Taviani (cu „Leonora addio”, primul film realizat fără fratele său, Vittorio, decedat în 2018), austriacul Ulrich Seidl (cu lungmetrajul de ficțiune „Rimini”), prolificul Hong Sangsoo (cu „The Novelist s Film”), canadianul Denis Côté (cu „Un été comme ça”), elvețianca Ursula Meier (cu „La Ligne”). Claire Denis e pentru prima dată în Competiție, cu „Avec amour et acharnement”.

Covorul roșu nu va geme în acest an sub greutatea starurilor. Totuși, Juliette Binoche și Vincent Lindon ar trebui să vină pentru filmul lui Claire Denis, prezența lui Elizabeth Banks, Sigourney Weaver și Kate Mara (interpretele din „Call Jane”) nu e sigură până în ultimul moment, iar Charlotte Gainsbourg e așteptată pentru producția franceză „Les passagers de la nuit”, de Mikhaël Hers, selecționată tot în Competiție. 

Festivalul se deschide cu „Peter von Kant”, de François Ozon, cu Denis Ménochet, Isabelle Adjani și Hanna Schygulla, o interpretare liberă a lui „Die bitteren Tränen der Petra von Kant”/„Amarele lacrimi ale lui Peter von Kant” (de Rainer Werner Fassbinder, 1972). Pentru organizatori, această producție franceză a fost cel mai bun mod de a deschide în manieră ușoară și plină de vervă un festival organizat în vremuri de restriște.

Secțiunea Encounters, introdusă în 2020 și destinată producțiilor inovatoare, numără în acest an titluri realizate mai mult de regizori consacrați (Bertrand Bonello, Ruth Beckermann, Mitra Farahani, Sho Miyake sau Arnaud des Pallières) decât de debutanți.

În secțiunea necompetitivă Berlinale Special vor fi prezentate 15 titluri, dintre care opt sunt pentru marele public și vor fi proiectate la Friedrichstadt-Palast în sub-secțiunea Berlinale Special Gala. Printre acestea se numără „À propos de Joan”, de Laurent Larivière, cu Isabelle Huppert și Lars Eidinger, „Good Luck to You, Leo Grande”, de Sophie Hyde, cu Emma Thompson, și „Occhiali neri”/„Ochelari negri”, al maestrului horror Dario Argento, în care joacă și fiica acestuia, Asia. Restul de șapte titluri sunt documentare printre care „This Much I Know to Be True” de Andrew Dominik despre și cu Nick Cave (a cărui prezență la Berlin ar încânta fanii), precum și un scurtmetraj al cineastei argentiniene Lucrecia Martel, „Terminal norte”. 

Secțiunea Panorama se deschide cu satira politică „Viens je t emmène”, de Alain Guiraudie, cineast care e pentru prima dată selecționat la Berlin. 

În acest an Ursul de Aur pentru întreaga carieră va fi acordat actriței franceze Isabelle Huppert, în cadrul unei ceremonii programate pentru 15 februarie. 

Premii românești la festival

Anul trecut, trofeul Berlinalei a revenit filmului „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, de Radu Jude, o coproducție între România, Luxemburg, Cehia și Croația. În 2018 Ursul de Aur a fost câștigat de „Touch Me Not”, de Adina Pintilie, o coproducție între România, Germania, Cehia, Bulgaria și Franța, iar în 2013 „Poziția copilului”, de Călin Peter Netzer, a fost primul film românesc distins cu Ursul de Aur și singura producție 100% românească premiată până acum cu acest trofeu. 

Radu Jude e românul cu cele mai multe prezențe la Berlin, începând cu 2009, când lungmetrajul său de debut, „Cea mai fericită fată din lume”, a obținut Premiul C.I.C.A.E. în secțiunea Forum. În 2012 Jude a revenit în Forum cu „Toată lumea din familia noastră”, iar în 2015 a avansat în Competiție cu „Aferim!”, pentru care luat Premiul de regie ex-aequo. În 2020 a prezentat în Forum două documentare de lungmetraj, „Ieşirea trenurilor din gară”, realizat împreună cu Adrian Cioflâncă, și „Tipografic majuscul”.

La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!

Urmărește-ne pe Google News