Comentează„Răspunderea și vina sunt întotdeauna individuale, nu colective, nu țin de nicio etnie, de niciun grup, ci de tine ca persoană”, a spus Cristian Mungiu în fața unei Săli a Palatului pline ochi, după proiecția celei mai recente pelicule de-ale sale.
Lungmetrajul, despre care L.A. Times a spus că „ar fi meritat Grand Prix” la Cannes și IndieWire, că „rareori a căzut pistolul lui Cehov în mâini mai ferme și mai amenințătoare decât cele ale lui Cristian Mungiu”, a fost primit cu enormă căldură și acasă.
După proiecția din București, într-o Sală a Palatului plină ochi, în aplauze îndelungate, actorii din „R.M.N.” au urcat aseară pe scenă ca să răspundă la întrebări din public.
„Sunt așezați ca la consiliul din film și am senzația că se va întâmpla ceva”, a glumit criticul Ileana Bîrsan, moderatoarea sesiunii de întrebări.
În 2020, în jur de 200 de localnici din Ditrău, județul Harghita, s-au revoltat fiindcă la fabrica de pâine din localitate au fost aduși doi muncitori din Sri Lanka. Teama acestora era că în comună vor veni tot mai mulți migranți care își vor impune cultura și vor lua locurile de muncă ale celor din zonă. Și Libertatea a scris despre povestea celor doi srilankezi, care a creat o dezbatere națională.
Prima oprire a caravanei va fi chiar în Ditrău
„Mâine (astăzi, 3 iunie, n.r.) vom prezenta filmul, așa mi se pare cinstit și rezonabil, în sala consiliului local în care s-au întâmplat incidentele, în cazul real care a inspirat acest film. Mi se pare normal să începem de acolo și să purtăm o discuție acolo, precizând că vorbim de o ficțiune pornind de la acel caz, nu vorbim despre acei oameni”, a ținut să menționeze Cristian Mungiu.
„Ca și în celelalte filme (ale lui Mungiu, n.r.), e o radiografie a României, RMN are probabil o rezonanță magnetică undeva acolo. Aici nu e nimeni vinovat și toți suntem vinovați, fiecare are partea lui de vină, dar fiecare își găsește țapul ispășitor. Filmul e făcut pe mai multe paliere, straturi”, a spus criticul Ileana Bîrsan după proiecție.
„Povestea de la care am plecat ilustrează ceva, ilustrează natura noastră profund nerezonabilă și profund suspicioasă, nevoia noastră de a găsi mereu un țap ispășitor sau un vinovat în altcineva decât noi înșine. Cel mai vinovat e, de obicei, cel pe care îl cunoaștem cel mai puțin, vine din altă parte și e diferit față de tine”, a adăugat Mungiu.
Victor Rebengiuc: „Este un film al zilelor noastre”
Actorul Victor Rebengiuc a spus pentru Libertatea cât l-a impresionat filmul lui Cristian Mungiu. „Am văzut un film extraordinar, un film cu greutate, cu probleme importante de care ne izbim și cărora nu le-am găsit rezolvare. Filmul asta face, pune întrebările, iar răspunsurile trebuie să le căutăm noi, fiecare. E un film remarcabil și-l felicit pe Cristian Mungiu pentru munca depusă”, a spus acesta.
„Mi-a plăcut în totalitate. Este un film al zilelor noastre, un film în care te regăsești. Un film care expune problemele de care te izbești zilnic și pe care ne tot propunem să le rezolvăm, însă fără succes, iată. Ele rămân tot nerezolvate. Într-un fel, acest film atrage atenția asupra eforturilor pe care ar trebui să le facem în acest sens.”
Victor Rebengiuc, actor:
Dana Rogoz: „Acceptăm ca adevăr doar ceea ce știm noi deja”
Actori, politologi și alte persoane care au fost la Sala Palatului și-au exprimat, de asemenea, opinia despre lungmetrajul lui Mungiu pe rețelele de socializare.
„Un microcosmos în care lipsa toleranței și a compasiunii întărește credințe și prejudecăți cu care ai fost crescut de mic. Cred că am simțit cu toții, cel puțin în ultimii ani, că e nevoie de foarte puțin să se ajungă la ceartă, fiindu-ne din ce în ce mai greu să ascultăm păreri care sunt diferite de-ale noastre. Acceptăm ca adevăr doar ceea ce știm noi deja”, a scris și actrița Dana Rogoz, pe Facebook, după avanpremiera de la Sala Palatului.
Suntem suspicioși, neîncrezători, trăim cu frici peste frici, care se tot adună, pe măsură ce „bula” noastră devine tot mai mică.
Dana Rogoz, actriță:
„Am recunoscut absolut fiecare replică, fiecare opinie din sala căminului cultural al satului. Mi s-a pus un nod în gât, din ăla de plâns, dar mai mult de neputință, când simți că vrei să fugi, dar nu știi unde, căci nu mai crezi că altundeva ar putea fi altfel. Felicitări întregii echipe!”, a mai spus actrița.
„Regizorul – care e și scenaristul filmului – a pornit de la incidentul de la Ditrău, în care doi srilankezi angajați la brutăria din sat sunt repudiați de comunitate, dar teza lui – mult mai ambițioasă – e hobbesiană: ne temem de orice semen al nostru. Imaginea e superbă, iar Judith State și Marin Grigore, care au rolurile principale, sunt foarte buni”, spune și politologul Cristian Preda, într-o postare pe Facebook.
„Ca și-n pelicula lui Radu Jude, «Babardeală cu bucluc…», scena cea mai importantă a filmului «R.M.N.» e o conversație a unui grup în care sunt enunțate ideile cele mai năstrușnice care circulă în societatea noastră europeană”, a adăugat politologul.
„Nu suntem niște oameni buni întotdeauna când suntem confruntați cu ceva diferit”
„Au fost minute bune de aplauze, dar cel mai important mi se pare că a rămas destul de multă lume la discuția de la final, moderată de Ileana Bîrsan”, a declarat, pentru Libertatea, Ada Teslaru, PR-ul lungmetrajului. „Arată că filmul naște niște întrebări, ceea ce sunt convinsă că și-a dorit și Cristian”.
Aceasta a adăugat și de ce este important să vizioneze cât mai multă lume pelicula. „Fiecare dintre noi are o imagine destul de idilică despre sine. Ne vedem cu toții foarte buni și foarte corecți în relație cu ceilalți, cu societatea. Dar, când suntem confruntați cu ceva diferit de ceea ce știm noi, nu reacționăm așa cum ne-am fi imaginat. Nu suntem niște oameni buni întotdeauna când suntem confruntați cu ceva diferit” , a mai spus Teslaru.
Sinopsisul filmului
„R.M.N.” spune povestea lui Matthias, care se întoarce de la muncă din Germania în satul său natal din Transilvania, unde fiul lui a rămas acasă, cu fosta soție. În acel moment încep și evenimentele la fabrica unde sunt angajați muncitorii străini, ceea ce schimbă viața comunității și scoate la suprafață conflicte și frustrări.
În următoarea perioadă, regizorul, actorii și alți membri ai echipei vor însoți filmul și vor discuta după proiecții cu spectatorii, într-o caravană prin țară:
- Ditrău, 3 iunie, Căminul Cultural „Kőrösi Csoma Sándor”
- Cluj-Napoca, 4 iunie, Cinema ARTA și Cinema Victoria
- Sebeș, 5 iunie, Centrul Cultural „Lucian Blaga”
- Alba Iulia, 5 iunie, Piața Cetății din Cetatea Albă Carolina
- Târgu Mureș, 6 iunie, Palatul Culturii
- Sfântu Gheorghe, 7 iunie, Cinema Arta
- Sibiu, 8 iunie, Cinema „Ion Besoiu”
- Zalău, 9 iunie, Amfiteatrul din Parcul Central
- Oradea, 10 iunie, Teatrul Regina Maria
- Iași, 14 iunie, Cinema Ateneu
- Piatra Neamț, 15 iunie, Cinema Mon Amour
- Miercurea Ciuc, 16 iunie, Cetatea Mikó
- Vatra Dornei, 17 iunie, Pârtia de schi Veverița
- Suceava, 19 iunie, Cinema Modern
- Arad, 22 iunie, Cinema Arta
Filmul a intrat și în programul cinematografelor.