ComenteazăAr fi locuit o perioadă în Grecia
Conform celor relatate de grec în plângerea către judecător, iubirea s-ar fi consumat chiar şi în Grecia, unde românca ar fi locuit o perioadă în casa presupusului amant.
Toate acestea într-o perioadă în care ar fi fost separată de soţul ei. Irina a aflat că este însărcinată şi a revenit în ţară pentru a-şi limpezi situaţia matrimonială, dar evenimentele au luat o întorsătură neaşteptată. Revenită pe plaiurile mioritice, Irina a fost arestată la scurt timp pentru trafic de influenţă, iar sarcina a ajutat-o să scape de un arest lung.
Grecul a contestat paternitatea
Soţul a fost cel care a sprijinit-o necondiţionat în această perioadă grea, iar mariajul celor doi a supravieţuit vicisitudinilor, familia fiind împlinită de venirea pe lume a unui băieţel.
Micuţul Mark-Jean a devenit, la scurt timp după naştere, parte în procesul de paternitate intentat de grecul care şi-a dorit ca bebeluşul, pe care îl considera al lui, să-i poarte numele. Scandalul paternităţii a fost acoperit de un conflict mult mai răsunător în acel moment, cel al traficului de influenţă în care Irina a fost implicată, dar nu a putut fi evitat. Grecul Chatzidimitrou era de neclintit: îşi dorea cu ardoare stabilirea paternităţii lui Jean-Mark în favoarea sa.
Procesul le-a dat bătăi de cap judecătorilor, pentru că nu se mai întâmplase până atunci ca un amant să revendice paternitatea unui copil născut într-o familie cu ambii părinţi în viaţă, iar Codul familiei nu prevedea o astfel de situaţie.
Un caz care a pus instanţele pe jar
În aceste condiţii, Panagiotis s-a adresat Curţii Constituţionale pentru a rezolva excepţia de constituţionalitate. Răspunsul a venit ferm prin decizia 78 din 13 septembrie 1995 şi publicată la scurt timp şi în Monitorul Oficial: “Potrivit art. 54 alin. 2 din Codul familiei, acţiunea în tăgăduirea paternităţii are un caracter strict personal, numai soţul fiind în măsură să judece realitatea sau oportunitatea paternităţii pe care legea i-o atribuie”.
Astfel, minorul Jean- Mark a rămas cu numele soţului mamei, mai ales că pe atunci nu exista testul ADN pentru a putea clarifica în proporţie de 100% paternitatea copilului. Acum, când băiatul e major, grecul care susţine că-i este tată ar putea revendica din nou paternitatea lui şi redeschide procesul.
Irina Schrotter: «Eu am câştigat!»
Contactată telefonic, Irina a confirmat existenţa procesului şi, deci, a dubiilor legate de paternitatea fiului ei. “Da, este adevărat. A existat un astfel de proces, dar eu am câştigat la Curtea Constituţională în 1995. Am tot dosarul acasă şi nu am nimic de ascuns”, a precizat designerul pentru Libertatea. (Beatrice Filip)
Sarcina a venit la pachet cu o condamnare
Din cercetările Poliţiei, rezultă că în octombrie 1993, tocmai când aflase că este însărcinată, Irina a fost reţinută pentru cercetări, fiind acuzată de trafic de influenţă. Absolventă a Facultăţii de Medicină din Iaşi, Irina a păstrat relaţii strânse cu unii dintre cei care i-au fost profesori.
Pe 10 octombrie 1993, opt studenţi străini au reclamat la Poliţie faptul că i-ar fi dat intermediarei Irina Schrotter 4.000 de dolari ca să-l mituiască pe profesorul de Imunologie, conferenţiarul Eugen Carasievici, unul dintre cei mai severi din facultate, pentru a-i trece examenul.
Toţi au picat, iar cei opt, împreună cu profesorul, care a aflat cu stupoare tărăşenia, s-au adresat Poliţiei. Pe 13 octombrie, Irina a fost arestată şi, după câteva zile de şedere în arest, a fost mutată la Spitalul Elena Doamna din Iaşi, la Obstetrică şi Ginecologie aflându-se că este însărcinată şi că prezintă pericol de avort. Irina a fost ţinută izolată şi sub pază, iar dosarul s-a judecat apoi la Suceava, instanţa condamnândo la doi ani de puşcărie cu suspendare.
Au ajuns obiect de studiu la Drept
Situaţia inedită în care s-au aflat Irina Schrotter, grecul Chatzidimitrou Panagiotis şi Jean-Mark a devenit caz de studiu la Facultatea de Drept, pentru că o scăpare în Codul familiei poate genera o greşeală cu impact major în viaţa unui copil şi a unei familii. De altfel, cazul era unic în istoria justiţiei din România şi chiar din Europa până de curând, mai precis până în 2012, când în Elveţia o situaţie asemănătoare a pus pe jar judecătorii de la Geneva.
Soluţia ar fi adopţia
Avocata Katia Cicala a precizat pentru Libertatea că o astfel de situaţie are o rezolvare abia după 18 ani, la majoratul copilului în cauză.
“Singura soluţie în prezent este adopţia unui copil major. Este o soluţie doar pentru a se putea schimba numele din certificatul de naştere, dar asta se poate face numai cu acordul băiatului”, a precizat avocata. Jean-Mark a plecat din ţară încă de la 15 ani, trimis la studii în Elveţia, iar acum este student la una din cele mai bune facultăţi de comerţ din Italia. Grecul Panagiotis şi-a închis afacerile din România şi a plecat în ţara de origine, lăsând în urmă o poveste al cărei sfârşit s-a încurcat în hăţişurile legislaţiei româneşti.
Convocaţi la DIICOT
Celebra creatoare de modă Irina Schrotter şi soţul ei, Zaharia, au intrat, zilele trecute, în atenţia procurorilor de la Crimă Organizată. Oamenii legii nu anchetează afacerile legate de modă ale designerului, ci posibile infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, prin care ar fi păgubit statul cu peste un milion de euro.
Numele celor doi au fost asociate cu acest dosar după ce procurorii au fost sesizaţi în legătură cu o grupare de oameni de afaceri din Iaşi care ar fi încheiat mai multe tranzacţii cu materiale de construcţii, la preţuri supraevaluate, iar sumele câştigate ar fi fost spălate printr-o firmă din Olanda. (Dan Băcan)