♦ Un ardelean intră într-un bar din New York. Barmanul îl ia tare din prima și îi spune că acolo se bea numai pe pariu.
– Domnule, eu pun pariu cu tine că nu poți să bei o sticlă de whisky în 30 de minute!
Ardeleanul își cere scuze, iese din bar și se întoarce după 10 minute, pune banii pe tejghea și acceptă provocarea. Barmanul îi dă sticla, ardeleanul o termină în 10 minute. Barmanul, stupefiat.
– Domnule, dar n-am crezut că așa ceva e posibil. N-am crezut că sunteți în stare de așa ceva. Nimeni nu a mai reușit!
Ardeleanul:
– Nici eu n-am crezut, așa că m-am dus la barul de peste drum să verific!
♦ Într-un compartiment de tren, un oltean și un ardelean. La un moment dat, ardeleanul scoate un litru de pălincă, slănină, pită, sfarmă o ceapă și începe să mănânce, trăgând din când în când și din sticlă…
Olteanului i se face de o dușcă, dar cum să intre în vorbă? La un moment dat, văzând că țuica e pe terminate, își ia inima în dinți și se apropie de ardelean:
– Mă cheamă Radu!
– Apăi, no, dacă te cheamă, du-te…
♦ Un ardelean se duce să se dea cu parașuta. În avion, instructorul îl învață cum să procedeze:
– Apăi, după ce te a-
runci matale din avion, numeri până la zece și tragi de sfoara asta ca să se deschidă parașuta.
– No binie, zise ardeleanul nostru și sări din avion.
Instructorul privește din avion cum nea Gheorghe se duce în jos ca pietroiul, fără ca parașuta să se deschidă. Avionul face stânga-mprejur și aterizează. Instructorul se aruncă într-un Jeep, într-o căutare disperată pe câmpul plin de căpițe de fân. Într-un final, aude un zgomot din-
tr-o căpiță. Când se apropie de locul cu pricina, îl aude pe Gheorghe murmurând în căpiță:
– Apăi, no, mă rog frumos, nouă, apoi, no, mă rog frumos, zece, zice
Gheorghe și trage cu sete de sfoara parașutei…