În anii 70, regizorul Jack Horner (Burt Reynolds) e pe val cu filmele sale erotice. Publicul îl adoră, dar pentru el nu-i suficient: vrea să facă filme adevărate, cu valoare artistică. Să conțină sex, dar să nu se limiteze la el.
Jack îl descoperă întâmplător pe Eddie (Mark Wahlberg), un tânăr foarte dotat, care se anunță a fi următorul nume greu în această industrie deocheată. Într-adevăr, băiatul pășește zâmbind pe platoul de filmare și devine un megastar global cât ai zice pește.
Ba chiar vine cu idei valoroase pentru viitorul proiect al regizorului, un serial „adevărat” cu eroi și antagoniști, cu acțiune și dragoste, cu o poveste ca lumea.
Rămâne de văzut cât va rezista Eddie pe culmile succesului. Înconjurat de toate viciile posibile la o vârstă fragedă, e aproape garantat că va pierde controlul asupra situației.
Obraznic, ambițios și impecabil realizat, „Boogie Nights” ne transformă din simpli spectatori în voyeuri. Tragem cu ochiul printr-un vizor secret, prin care întrezărim o fascinantă lume a desfrâului și a excesului.
Sex, bani, droguri și faimă – totul e la superlativ aici, dar în același timp totul e efemer. Azi poți fi buricul pământului, mâine te poți trezi aruncat la gunoi. Știi cum zice englezul: „Cu cât sunt mai mari, cu atât mai dur se prăbușesc”.
Capodopera lui P. T. Anderson pune industria porno într-o lumină sclipitoare, chiar orbitoare. Paradoxal, tocmai prin abordarea asta îi subliniază pericolele. Din exterior poate părea simplu și profitabil să joci în filme pentru adulți, dar realitatea nu-i de acord cu asta.
Chiar și așa, „Boogie Nights” nu îi judecă pe cei care aleg să intre în această sferă obscură. Atașat de personajele sale și respectuos față de public, Anderson lasă evenimentele să curgă și ne încurajează să le interpretăm oricum vrem.
Nu ne predă o lecție, ci ne spune o poveste. Una care merită urmărită, dacă ești major!
Nota: 9/10.