Ce documentare vedem la Festivalul Pelicam 2020, de la “Ultimul mascul de pe pământ” la “Turism de masă”

Un mic festival de pe malul Dunării face educație civică din 2012 încoace. La Pelicam, lumea se adună an de an pentru a vedea documentare care vorbesc despre oameni și relația lor cu orașele, mediul, lumea naturală și cea construită, deopotrivă.

Anul acesta, și Festivalul Pelicam, la fel ca majoritatea evenimentelor culturale din întreaga lumea, s-a mutat în online.

Pe de o parte, celor obișnuiți să nu rateze nicio ediție, le vor lipsi Casa de Cultură a orașului, Dunărea și borșul de pește. Pe de altă parte însă, transmisiunea filmelor online înseamnă că mult mai mulți oameni vor avea acces la filmele documentare atât de utile, căci ne ajută să înțelegem lumea dincolo de bucata mică în care ne situăm fiecare dintre noi.

E ca și cum am face un pas de la vederea de la firul ierbii la o vedere de ansamblu a întregii pajiști.

În 2020, Pelicam începe vineri, 10 iulie, și durează până pe 19 iulie. În cele zece zile, filmele și dezbaterile sunt disponibile gratuit la adresa https://online.pelicam.ro. Filmele sunt transmise o singură dată (nu sunt reluări) la ora stabilită în program.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Filmele incluse în selecția de anul acesta sunt împărțite în două categorii competiționale, cu premii – Competiția internațională și Eastern Docs, unde sunt incluse documentare din și despre Europa de Est și Centrală -, plus filme în afara competiției și o selecție de filme pentru copii și pentru adolescenți.

Din program, am selectat câteva documentare pe care nu le-aș rata sub nicio formă.

Ultimul mascul de pe pământ (The Last Male on Earth)

regizor Floor van der Meulen, Olanda, din 2019, durează 72 min.

transmis pe 18 iulie, de la 17.00

Rinocerul alb nordic e doar una dintre speciile pe care omul a eradicat-o de pe planetă. În cazul acestui tip de rinocer, cornul său l-a transformat în ținta braconierilor. Din cornul rinocerilor, făcut din cheratină, aceeași substanță din care sunt făcute și unghiile noastre, se face o pudră care ajunge pe piețele asiatice, și care este la mare căutare.

În documentarul “Ultimul mascul pe pământ” vedem povestea lui Sudan, ultimul mascul în viață din specia rinocerilor alb nordici. Cum s-a ajuns în situația asta și de ce, ce spune asta despre noi, ca specie, și ce putem face mai bine în viitor sunt doar câteva dintre temele aduse în discuție.

În timp ce bodyguarzi înarmați ca militarii îl păzesc pe Sudan de braconieri, turiștii vin din toată lumea pentru o poză cu ultimul mascul dintr-o specie aproape dispărută, iar oamenii de știință fac experimente și încercări de a prelungi linia acestei specii. E ceva uimitor în comportamentele acestea contradictorii ale omului, ca specie. El distruge, el deplânge, el trivializează, el încearcă să salveze. Dacă am fi studiați de o altă specie inteligentă, cred că am da câteva bătăi de cap.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Sudan a murit în 2018. Au mai rămas în viață doar două femele din specia lor. Dintr-un reportaj realizat de BBC, aflăm că cercetătorii încearcă să perpetueze specia rinocerilor în laborator.

Dacă vreți să aprofundați tema, vă recomand cartea “A șasea extincție”.

Turism de masă (Overbooking)

regizor Álex Dioscórides, Spania, din 2019, durează 70 min.

transmis pe 11 iulie, de la 17.00

Mallorca e cea mai mare dintre Insulele Baleare, insulele spaniole din Marea Mediterană. În ofertele agențiilor de turism, e prezentată ca un adevărat paradis cu de toate: plaje exotice, experiențe culturale și culinare, viață de noapte bogată. Turiști din toată lumea se înghesuie pe insulă. Un număr în continuă creștere de turiști versus un număr limitat de kilometri pătrați și de resurse.

Reversul medaliei, despre care nu vorbesc cei care vând vacanțe, este alcătuit din toate efectele acestui tip de turism intensiv – sau exploatare fără limite -, anume cantități foarte mari de gunoi și deșeuri deversate în Mediterană, consum excesiv de energie electrică, petrol și apă, închirieri ilegale, trafic infernal.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Documentarul “Turism de masă” urmărește toate problemele insulei Mallorca, cu voci din ambele tabere, pro și contra acestui tip de turism, și se întreabă dacă turismul în această formă poate continua sau ce se poate schimba.

Mi se pare foarte potrivit în contextul actual, când mulți dintre noi își regândesc relația cu numărul de zboruri pe care le fac, când prinde voce o mișcare internațională care încurajează călătoriile cu trenul, care sunt considerate a fi mai ecologice, și, mai cel mai important, când ne gândim la cum ne dorim să arate lumea după ce vom fi reușit, poate, să controlăm pandemia.

Tunelul (A Tunnel)

regizori Nino Orjonikidze și Vano Arsenishvili, Germania și Georgia, din 2019, durează 90 min.

transmis pe 13 iulie de la 21.00

Ne mutăm într-o parte a lumii mai puțin “sexy”: un sat din Georgia. Țara are o istorie bogată. Oamenii trăiesc aici din vremea Paleoliticului, cea mai veche dovadă de producere a vinului în Georgia a fost descoperită de arheologi, la fel și urme ale unor formațiuni statale avansate. În istoria mai recentă, Georgia a dus-o bine de pe urma comerțului cu Orientul și cu Occidentul via Drumul mătăsii.

Înapoi la vechea rută comercială ne aduce și documentarul “Tunelul”. Într-un sat georgian sărac, cu populație puțină, China încearcă reconstrucția Drumului Mătăsii. Sute de muncitori chinezi vin în acest mic sat pentru a construi o cale ferată care va lega China de Europa. Cu ocazia asta, locuitorii satului se împart în două tabere – cei care visează la despăgubiri care să-i ajută să aibă o viață mai bună și cei care nu vor să plece și se tem că își vor pierde casele.

E un film care ne pune pe gânduri în privința mișcărilor de geopolitică și a cursei pentru principala putere globală, în care China e una dintre favorite (urmăriți și reportajele despre investițiile Chinei în Africa).

Oameni și lupi (Wolves at the Border)

regizor Martin Páv, Republica Cehă, din 2020, durează 79 min.

transmis pe 12 iulie de la 17.00

În urmă cu 200 de ani, lupii au fost exterminați din regiunea Broumov din Republica Cehă. În prezent, lupii se întorc. Numărul lor crește, iar asta le dă localnicilor viețile peste cap. Premisa asta, a documentarului “Oameni și lupi”, pare imaginată de scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, cu al său roman “Poartă-ți plugul peste oasele morților”, în care căprioarele sunt amenințarea. Ficțiunea scriitoarei se petrecere într-o regiune izolată din Polonia, iar realitatea documentarului, într-o regiune izolată de la granița cu Polonia, ce coincidență interesantă.

Revenind la documentar, regizorul urmărește reacțiile contradictorii din sânul comunității. Unii oameni văd în întoarcerea lupilor un semn că natura își revine și se reface după un abuz al oamenilor. Alții văd în același eveniment o amenințare atât a vieților lor, cât și ale animalelor de la fermele pe care nu le pot proteja de lupi. În timp ce unii sărbătoresc întoarcerea, ceilalți le doresc dispariția din nou.

Din confruntarea dintre oameni și animale, iese o dezbatere despre cum poate trăi omul cu animalele sălbatice. Poate că e o temă eternă a omului din toate timpurile, de când a început să domesticească animalele sălbatice. Mai e și o temă care ne privește direct și pe noi, românii. Sigur, noi nu avem problema lupilor, dar o avem pe cea a urșilor, care împarte România în aceleași două tabere pro și contra între care, deocamdată, nu pare să existe un dialog constructiv care să ducă la soluțiile potrivite.

Femeia și apa (La mujer y el agua)

regizor Nocem Collado, Spania, din 2014, durează 65 min.

transmis pe 12 iulie de la 21.00

În lume, femeile sunt responsabile de colectarea apei. Apă de care e nevoie pentru supraviețuirea întregii familii. Pentru că au pe mâini grija pentru sănătatea familiei, femeile abandonează școlile, căci educația nu e mai importantă. De aici pornește documentarul “Femeia și apa”. Filmul analizează relația femeilor cu apa pentru a vorbi despre sărăcie, despre supraviețuire și despre nedreptățile lumii în ceea ce privește accesul la apă.

De exemplu, la resursele limitate de apă potabilă disponibile pentru populație contribuie și marile corporații din industria îmbutelierii apei.

Aceste companii extrag apa din regiunile cu resurse și așa limitate de apă, o toarnă în sticle de plastic, apoi o aduc înapoi în aceste regiuni și o vând în sticlă acestor populații care sunt obligate să cumpere apa la sticlă pentru că altfel nu au acces la ea. Asta dacă își permit.

Dacă doriți încă o perspectivă pe acest subiect, vă recomand și episodul despre apă din al doilea sezon al serialului documentar “Rotten”, disponibil pe Netflix.

Urmărește-ne pe Google News