Ce relație are actorul Marian Olteanu din „Clanul” cu Florin Zamfirescu: „Eu am simțit că m-a iubit dintotdeauna ca student”

Actorul a studiat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, Facultatea de Teatru, Master Arta actorului, prof. Gelu Colceag, promoția 2016. De asemenea, a terminat Facultatea de Teatru, Specializarea – Arta actorului, prof. Florin Zamfirescu, promoția 2014.

Marian Olteanu, actor al Teatrului Mic, a primit unul dintre rolurile principale din „Clanul”, proiectul cu care se mândrește acum. În interviu, el a făcut dezvăluiri despre viața sa profesională.

Libertatea: Știu că ai studiat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti. Cum ți-ai ales această meserie, acest drum? Ne poți spune povestea ta în actorie?

Marian Olteanu: Cumva știam dintotdeauna, dar totul s-a concretizat în liceu când am făcut vreo 2-3 proiecte și de teatru și de film cu dirigintele meu. Țin minte că mi-a placut extrem de mult „procesul” de a face film, chiar dacă era vorba de un nivel de amatori. Când am jucat într-o piesă de teatru, știu că mi-am zis că e „altfel” și că senzația de pe scenă e incredibilă.

-Florin Zamfirescu a fost profesorul tău? Cum v-ați înțeles pe perioada facultății?

-Eu mă mândresc că am fost studentul dumnealui. Chiar înainte să începem să filmăm CLANUL, m-a sunat să mă felicite pentru rol și să-mi spună că se bucură că un fost student are parte de succes. În facultate ne-am înțeles foarte bine, nu uit nici azi lecțiile de luni sau alte „rezolvări” pentru scenele pe care le pregăteam pentru examene.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

Eu am simțit că m-a iubit dintotdeauna ca student, de la admitere și până azi. Au fost perioade când eram destul de rătăcit eu cu mine și ca să mă regăsesc, cumva mă întorceam la facultate și-l rugam dacă pot să stau să asist la cursurile dumnealui. Stăteam sufleur pentru studenți. Vreau să-i mulțumesc pe această cale pentru toate lucrurile pe care le-am învățat de la dumnealui și ca profesor și ca actor.

-Ce fel de student ai fost? Ai avut numai note mari?

-Cam da. Doar note mari, dar cât de mult contează notele astea la o școală vocațională? Tot domn profesor Zamfirescu ne-a zis după anul 1 „gata, de acum din anul 2 vă pun note pe bune”. Așa a și fost. Pe scurt, cred că am fost un student sârguincios.

-Ce amintiri speciale ai din facultate?

-Clar admiterea, asta ca să încep cu începutul. Încă se dădea voie studenților să participe la admitere. Era o sală plină de 150 de oameni la ultima probă. Colegii pe care i-am avut cu care sunt și acum în relații bune.

Căminul, dacă ai fost student și nu ai stat la cămin parcă-ți lipsește ceva, deși pot să înțeleg foarte bine confortul de a sta în liniștea ta. Profesorii pe care i-am avut. De la fiecare am avut câte ceva de învățat și pe care îi respect enorm.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

-Te urmărim acum în serialul „Clanul”, de la Pro TV. Cum ai primit propunerea?

-A fost un casting la care am participat și pe care, din fericire, l-am luat. Am dat vreo 3-4 probe și printre ultimele am simțit cum oamenii mă încearcă – dădeam 3 secvențe diferite și foarte lungi cu câte 15 fete pe o perioadă de 6 ore. Dacă asta sună a propunere nu știu ce să zic. (râde)

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

-Cum te înțelegi cu George Mihăiță, care e tătuțul tău în serial?

-Excelent. Mă bucur de fiecare dată să-l văd. Odată cu personajele noastre s-a creat și o amiciție care a venit firesc și în privat. Mă simt extrem de relaxat lângă dumnealui, dar eu așa cred că sunt actorii mari, te fac pur și simplu să te simți ca acasă. Abia aștept să filmez iar cu Tătutzu.

-Dar cu regizorul Anghel Damian?

-Anghel e cu un an mai mare. Când am zis mai sus că la admitere încă era permisă participarea studenților, el era în sală. Mă știe Anghel chiar de la începuturi, deși nu am fost colegi și nu știam cum e să lucrăm împreună, acum văd că ne înțelegem foarte bine și suntem cât de profi știm noi că putem fi. E o bucurie să lucrez cu el, parcă ieșim la joacă, deși tratăm totul foarte în serios.

Recomandări

Exclusiv în limba română, în Libertatea, fragmente din cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional, „Patriot”, memoriile lui Aleksei Navalnîi

-În această perioadă te vedem și la teatru?

-Da bineînțeles. Mă găsiți la Teatrul Mic unde joc în „Romeo și Julieta”, „Mama”, „A douăsprezecea noapte”, „Deșteptarea Primăverii”, „Omul din oglindă” și acum repet la un spectacol „Când ploaia se va opri” și e posibil ca premiera acestui spectacol să fie la începutul anului viitor.

Urmărește-ne pe Google News