Libertatea: Pentru început, spune-ne, te-a îndrumat cineva spre actorie sau a fost exclusiv alegerea ta?
Oana Cârmaciu: Nu am fost sfătuită de nimeni. Mi-am dorit și toate dorințele mele autentice au o claritate aparte. Simt tare și clar ce vreau să se întâmple și apoi se materializează. Evident, au fost oameni care m-au susținut, indiferent de părerea lor despre decizia mea.
– Ai un model de actriță preferată de la noi sau din afară?
– Nu știu dacă am neapărat modele, dar sunt foarte multe actrițe pe care le admir și le studiez ca să îmi dau seama cum de sunt atât de minunate.
Doarme 4-5 ore pe noapte de când filmează pentru serial!
– Ce satisfacții profesionale și personale ți-a adus rolul din “Sacrificiul”?
– Am învățat multe lucruri. Acum sunt mai maleabilă, mai receptivă, ascult și mă descurc mult mai repede în situații care necesită viteză de reacție. Cred că sunt și mult mai rezistentă. Mă descurc și cu 4-5 ore de somn pe noapte.
– Te recunoaște lumea pe stradă?
– Da, mă recunoaște lumea și am parte de reacții dintre cele mai diverse, de la cele mai drăgăstoase până la unele mai puțin plăcute. E ca în viață, experimentez mereu lucruri noi.
– Iubitul tău se uită la serial? Cum a reacționat când a văzut scenele de amor pe care le-ai avut cu Denis Hanganu sau cu Daniel Nuță?
– Iubitul meu este tot actor și înțelege perfect. Nu avem astfel de discuții.
– Apropo, cum se procedează pentru filmarea unor astfel de cadre? Ai niște trucuri ca să te simți în largul tău și gesturile să pară firești?
– Pentru aceste secvențe echipa este restrânsă și noi primim timp suplimentar, în care să ne concentrăm la ce avem de făcut și să intrăm în starea potrivită. Sunt scene care te solicită mai mult, într-adevăr.
– Cea mai mare dorință pentru 2020 pe plan profesional și personal care ar fi?
– Pe plan profesional ar fi un nou rol de care să mă îndrăgostesc instantaneu și dacă se poate să fie într-o productie străină, ar fi perfect. Pe plan personal îmi doresc liniște, bucurie și echilibru. E aceeași dorință în fiecare an.
– Unde te vedem la teatru?
– Momentan, la Teatrul Nottara, în “Hamlet în sos picant”, în regia lui Alexandru Jitea.
– Toată lumea vorbește despre frumusețea și naturalețea ta. La ce vârstă trăsăturile fizice au devenit un atu?
– Cred că pe la 17-18 ani. Deși nici acum nu cred în treaba cu atuurile fizice. E mereu o chestiune de gust. Mi s-au făcut mereu multe complimente, dar pentru mine sunt o bucurie de trei secunde. Și asta acum, după ce am învățat să le accept fără să mă mai simt prost sau nu tocmai confortabil.
– Ai suferit vreodată din dragoste? Cui îi împărtășeai problemele sentimentale?
– Daaa, normal. Pentru asta s-a inventat adolescența! Nu prea povesteam… Am fost destul de introvertită. Prietena mea cea mai bună e singura care e un compendiu al romanțelor mele adolescentine.
– Cine din familie este cel mai mare critic al tău, mama sau tata?
– Mama! Clar, mama! Îmi dă tot felul de sfaturi amuzante, despre cum să vorbesc sau cum să-mi arate mimica.
Pe picioarele ei, de la 21 de ani
– La ce vârstă ai devenit independentă financiar și ce ți-ai luat din primii bani câștigați din actorie?
– Definitiv, pe la 21 de ani. Primii bani i-am avut mult mai devreme, dar nu mi-am cumpărat nimic nici la insistentele mamei, doar niște cărți pe care le-am savurat prin cafenele. Ieșirile singură la cafea, timp în care scriu sau citesc, sunt una dintre marile mele bucurii.
Fotografii: Denis Oros