Cele doua cărţi se numesc ”Managementul deciziei” şi ”O profesie plină de respect şi emoţii”. Prima dintre ele tratează felul în care este bine să iei deciziile. Volumul vorbeşte despre modul în care trebuie să analizezi consecinţele pe care le-ar produce decizia pe care urmează să o iei. ”Pune accentul pe analiza tuturor factorilor ce influenţează rezultatul unei decizii, inclusiv comunicarea şi negocierea cu propria persoană, cu EU-l interior. De asemenea scoate în evidenţă faptul că nu suntem singuri, iar atunci când vrem să intreprindem ceva trebuie să ne gândim şi la cei din jurul nostru astfel încât toţi să beneficieze de plusul adus de deciziile pe care le luăm. Este o carte care încurajează schimbarea în bine înainte de a cere schimbarea celor din jur sau a vreunui sistem. Cartea încurajează dezvoltarea personală ca o premiză absolut necesară pentru o societate mai bună şi mai prosperă”, spune Cezar Grigoriu.
”‘O profesie plină de respect şi emoţii este o carte care tratează activitatea unui consultant în domeniul asigurărilor. Este de fapt experienţa trăită de mine practicând această profesie. Este o carte care promovează profesia de consultant financiar în domeniul asigurărilor şi este prima carte de acest gen scrisă de un român”, afirmă fiul lui George Grigoriu despre cel de-al doilea volum.
Cezar Grigoriu nu este singurul copil al lui George Grigoriu. Patricia şi Andreea sunt surorile lui Cezar şi respectiv fiicele apreciatului compozitor care s-a stins din viaţă în 1999. Şi dacă Cezar nu şi-a ales o meserie artistică, aidoma tatălui său, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre surorile sale. Patricia a cochetat cu actoria, iar Andreea Andreea se numără printre cele mai apreciate textiere din România. Aceasta s-a căsătorit cu compozitorul Ionel Tudor şi au împreună cu fiu, Andrei Tudor, care a moştenit talentul tatălui său şi totodată pe cel al bunicului său, George Grigoriu.
George Grigoriu a cântat în tinereţe alături de fraţii săi, Cezar şi Angel. Trio Grigoriu s-au făcut cunoscuţi mai ales prin piesele „Broscuţa Oac” (1957) şi „Macarale” (1961). Niciunul dintre ei nu se mai află azi în viaţă.