ComenteazăAu trecut trei ani de când bunicul lui s-a stins din viaţă, dar şi acum Radu Vâlcan îşi aminteşte neferictul moment ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri. I-a fost alături până în ultima clipă celui care i-a înseninat copilăria.
“Am avut un bunic bun şi drag. A fost cuprins de o boală cruntă, dar noi am sperat”, îşi aminteşte Radu Vâlcan despre cel care îi spunea poveşti, îi dădea poveţe şi îl mângâia cu mâna lui caldă.
Prezentatorul a rememorat ultimele clipe ale bunicului său, pe care le-a împărtăşit cititorilor blogului său: “I-am spus doar că îl iubesc, convins fiind că mă aude, cumva. La un moment dat, din senin, a început să vorbească, să îmi povestească vrute şi nevrute, să îmi explice de ce e soare şi de ce se strică vremea, ce e rău şi ce e bine, de ce trebuie să mă bărbieresc, de ce o iubeşte pe Adela, de ce fierbe ceaiul. Era bunicul meu, cel care mă strângea cu mâna lui caldă. S-a stins imediat după…