Corespondență de la Berlin | Filmul iranian There Is No Evil ia Ursul de Aur. Cristi Puiu – Premiul pentru regie în secțiunea Encounters

Nici Rasoulof, nici Puiu n-au venit la festivitate – primul pentru că are interdicție să părăsească Iranul, al doilea – așa cum a explicat actorul Frédéric Schulz-Richard, care a ridicat placheta în locul lui, pentru că n-a avut timp să se reîntoarcă de la București la Berlin. 

Palmaresul juriului prezidat de Jeremy Irons e unul dintre cele mai echilibrate din ultimii ani, dând cele mai importante trei premii filmelor pe care și criticii le-au considerat cele mai bune: Ursul de Aur pentru Cel mai bun film lui There Is No Evil, Ursul de Argint Grand Jury Prize filmului american Never Rarely Sometimes Always, de Eliza Hittman și Premiul de regie sud-coreeanului Hong Sang-soo pentru The Woman Who Ran. (Un singur film a lipsit de pe această listă – First Cow, al regizoarei americane Kelly Reichardt).

Am aflat de la un important critic britanic de film că Jeremy Irons n-ar avea gusturi bune de cinema, dar judecând după morga cu care a citit motivația Ursului de Aur, ca și cum ar fi declamat din Regele Lear (spunând despre film că e “devastator”), și după bucuria cu care a întâmpinat pe scenă echipa filmului lui, s-ar părea că There Is No Evil i-a plăcut într-adevăr foarte mult. 

Oricum, momentul final a fost foarte emoțional și, după aplauze îndelungate, discursurile au umplut ochii tuturor de lacrimi – ochii numeroșilor actori din echipă (fiica lui Rasoulof, Baran, a fost cea care a primit trofeul din mâinile lui Jeremy Irons), ochii producătorilor, ochii spectatorilor. Unul dintre producători le-a mulțumit “actorilor care și-au riscat viața pentru a face acest film”, iar celălalt a spus că nu întâmplător filmul a fost premiat la Berlin, deoarece “nu există în această lume ziduri care să oprească imaginația, ideile și credințele oamenilor. (…) Acest urs se va duce la Mohammad și-i va spune că nu e singur”.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Puterea de a spune Nu

La tradiționala întâlnire cu presa de după ceremonie, jurnaliștii au avut parte de o teleconferință cu un Mohammad Rasoulof care a plâns în direct pe Facetime când a văzut că e aplaudat minute în șir și a spus din nou, așa cum au spus și colegii săi cu o zi înainte, după proiecția de presă a filmului, că There Is No Evil vorbește despre responsabilitatea pe care fiecare o are în Iran de a face sau nu jocul puterii, dar că fiecare poate spune nu. 

There Is No Evil, cel mai puternic și mai complex film din Competiție, urmărește prin patru povești fără legătură între ele diversele reacții pe care oamenii le au în Iran față de pedeapsa cu moartea, care în Iran e executată nu doar de angajați speciali, dar și de soldați în termen. 

There Is No Evil a fost prezentat ultimul din Competiție, în absența autorului său, căruia puterea de la Teheran i-a interzis să mai facă filme, condamnându-l la un an de închisoare (pedeapsă care n-a fost aplicată încă). În cursul zilei, când s-au anunțat premiile juriilor independente, filmul a fost distins și cu Premiul Juriului Ecumenic, respectiv cu Guild Film Prize.

Alte premii și juriul

Lui Irons e posibil să nu-i fi plăcut deloc DAU. Natasha, de Ilia Kjanovski și Ekaterina Oertel, de aceea probabil a spus foarte apăsat când a anunțat Premiul pentru contribuție artistică deosebită că opiniile juriului au fost împărțite, date fiind implicațiile morale ale proiectului, dar că juriul a decis ca acest premiu să meargă la operatorul filmului, respectatul DoP german Jürgen Jürges, pentru imagine și lumină. 

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Premiul pentru scenariu pleacă în Italia, la frații Fabio și Damiano DInnocenzo, care și ei au lăcrimat pe urmă în sală unul în brațele celuilalt. Filmul lor, pretențiosul Favolacce (Bad Tales) vorbește despre niște copii care decontează agresivitatea părinților și a mediului în care au crescut, construind bombe și devalorizându-și propria viață.

Elio Germano, singurul actor cu două filme în Competiție, a fost premiat doar pentru unul dintre ele – Volevo Nascondermi (Hidden Away), de Giorgio Diritti, unde îl interpretează pe pictorul Antonio Ligabue, nu și pentru Favolacce (unde joacă un tată coleric), în vreme ce starul german în ascensiune Paula Beer a luat Premiul de interpretare feminină pentru rolul din Undine, de Christian Petzold. 

A fost evident că juriul a dorit să premieze cât mai multe filme, deși regulamentul îi permitea să dea unui film un premiu de interpretare pe lângă orice alt premiu pe care filmul l-ar fi primit. Sau poate că juriului chiar i-a plăcut Paula Beer mai mult decât cele două extraordinare adolescente din Never Rarely Sometimes Always – Sidney Flanigan și Talia Ryder. 

În mod surprinzător, Premiul omagial ocazionat de a 70-a ediție a festivalului (care a înlocuit Premiul Alfred Bauer până când o comisie externă va decide dacă acesta a fost într-adevăr colaborator al regimului nazist) a fost acordat coproducției franco-belgiene Effacer lhistorique (Delete History), de Benoît Delépine și Gustave Kervern. În urmă cu câteva zile, Gustave Kervern spusese în interviuri că vrea Ursul de Aur, dar că nu crede că îl va lua vreodată cu o comedie. 

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Juriul Competiției a fost prezidat de Jeremy Irons și compus din: Bettina Brokemper, Luca Marinelli, Annemarie Jacir, Kleber Mendonca Filho, Berenice Bejo și Kenneth Lonnergan. 

Filmul care a câștigat la Encounters n-a avut proiecție de presă

Cum Encounters a fost în acest an o secțiune nouă, inițiată de noul director artistic al festivalului, Carlo Chatrian, toată programarea proiecțiilor din anii trecuți a fost dată peste cap, așa că mai multe filme din această nouă secțiune, printre care și The Works and Days (of Tayoko Shiojiri in the Shiotani Basin) de C.W. Winter și Anders Edstrom, care are opt ore, nu au mai intrat în programul de proiecții pentru jurnaliști. Acest documentar urmărește timp de 14 luni o familie de țărani japonezi și relația ei cu mediul, vorbind în același timp și despre curgerea timpului. The Works and Days (of Tayoko Shiojiri in the Shiotani Basin) e o coproducție între SUA, Suedia, Japonia, Marea Britanie, Hong Kong și China. 

Juriul secțiunii Encounters a fost compus din Dominga Sotomayor, Shozo Ichiyama și Eva Trobisch. Prima dintre cei trei a spus pe scenă că selecția de 15 filme a fost “curajoasă și diversă”, și a salutat ideea festivalului de a promova independența noilor voci din cinematografie. 

Premiul Special al Juriului s-a acordat în această secțiune filmului austriac The Trouble With Being Born, de Sandra Wollner (o fetiță android locuiește cu cel care i-a implantat memoria și îi spune Daddy), în vreme ce o Mențiune Specială a primit Isabella, de Matias Piñeiro, un film argentiniano-francez care prin narațiunea non-lineară urmărește înainte și înapoi în timp o actriță care vrea s-o joace pe Isabella din Măsură pentru măsură de Shakespeare.

Cristi Puiu, premiu pentru regia lui Malmkrog

Malmkrog, care a deschis secțiunea Encounters în 21 februarie 2020, a avut o primire foarte bună atât din partea jurnaliștilor, cât și a publicului, deși are trei ore și 20 de minute în care personajele mănâncă și discută despre teme filosofice dificile, care sunt la fel de actuale azi pe cât erau la 1900, când are loc acțiunea din lucrarea aflată la baza filmului, Trei dialoguri cu privire la război, progres şi sfârşitul istoriei, urmate de Povestire despre Antihrist, de Vladimir Soloviov.

Filmul e vorbit în franceză, germană și maghiară de o echipă internațională de actori, rolurile principale fiind interpretate de: Frédéric Schulz-Richard, Agathe Bosch, Diana Sakalauskaité, Marina Palii, Ugo Broussot și István Téglás. Malmkrog este o coproducție între România, Serbia, Suedia, Elveția, Bosnia și Herzegovina, și Macedonia de Nord.

Mai jos, lista premiilor anunțate la festivitatea găzduită de Berlinale Palast în 29 februarie 2020, precum și o parte din premiile anunțate în cursul zilei. Aici (berlinale.de) găsiți toate premiile festivalului desfășurat între 20 februarie și 1 martie 2020. (Ca de obicei, ultima zi, cea de după acordarea premiilor, e dedicată publicului berlinez, care ia cu asalt sălile din oraș.).

COMPETIȚIE:

Ursul de Aur pentru Cel mai bun film:
Sheytan vojud nadarad (There Is No Evil)
Iran
de Mohammad Rasoulof

Ursul de Argint Grand Jury Prize:
Never Rarely Sometimes Always
SUA
de Eliza Hittman

Ursul de Argint pentru Cel mai bun regizor:
Hong Sangsoo
Domangchin yeoja (The Woman Who Ran)

Ursul de Argint pentru Cea mai bună actriță:
Paula Beer
Undine de Christian Petzold

Ursul de Argint pentru Cel mai bun actor:
Elio Germano
Volevo nascondermi (Hidden Away) de Giorgio Diritti

Ursul de Argint pentru scenariu:
Frații D’Innocenzo pentru Favolacce (Bad Tales) de Frații D’Innocenzo 

Ursul de Argint pentru Contribuție Artistică Deosebită:
Jürgen Jürges pentru imaginea filmului
DAU. Natasha de Ilya Khrzhanovskiy, Jekaterina Oertel

Ursul de Argint pentru a 70-a Berlinală:
Effacer lhistorique (Delete History) de Benoit Delépine, Gustave Kervern

ENCOUNTERS:

Cel mai bun film:
The Works and Days (of Tayoko Shiojiri in the Shiotani Basin)
de C.W. Winter, Anders Edstrom

Premiul Special al Juriului: 
The Trouble With Being Born
de Sandra Wollner

Cel mai bun regizor:
Cristi Puiu pentru Malmkrog

Mențiune Specială:
Isabella
de Matias Pineiro

GWFF Best First Feature Award:
Los conductos
de Camilo Restrepo

Mențiune Specială:
Nackte Tiere (Naked Animals)
de Melanie Waelde

Berlinale Documentary Award:
Irradiés (Irradiated)
de Rithy Panh

Mențiune Specială: 
Aufzeichnungen aus der Unterwelt (Notes from the Underworld)
de Tizza Covi, Rainer Frimmel

PANORAMA:

Premiul Publicului Panorama – Lungmetraj Ficțiune:
Otac (Father)
de Srdan Golubović

Locul 2 Premiul Publicului Panorama – Lungmetraj Ficțiune:
Futur Drei (No Hard Feelings)
de Faraz Shariat

Locul 3 Premiul Publicului Panorama – Lungmetraj Ficțiune:
Håp (Hope)
de Maria Sødahl

Premiul Publicului Panorama Dokumente:
Welcome to Chechnya
de David France

Locul 2 Premiul Publicului Panorama Dokumente:
Saudi Runaway
de Susanne Regina Meures
 
Locul 3 Premiul Publicului Panorama Dokumente:
Petite fille (Little Girl)
de Sébastien Lifshitz 

Urmărește-ne pe Google News