În regia lui Ernie Barbarash (Cubul 3), „Crăciun în sălbăticie” („Holiday in the wild”) e un film romantic despre spargerea rutinei și părăsirea zonei de confort, în căutarea fericirii depline. În căutarea sinelui, dacă vrei, pentru că măștile sociale după care stăm pitiți ne pot face să uităm cine suntem cu adevărat.
Kate (Kristin Davis) e o casnică newyorkeză care la întrebarea „Ești fericită?”
răspunde pe ocolite: „Nu sunt nefericită”. Are un soț afacerist și un fiu
pasionat de muzică, un apartament luxos și prietene din pătura superioară a
societății. Pare că o duce bine, dar…
Fiul intră la facultate și se
mută în alt stat, iar soțul vrea să divorțeze. Tocmai când ea aranjase o a doua
lună de miere, o excursie romantică în exotica Zambia! Abandonată, Kate decide
să zboare singură până-n Africa. Poate că acolo va reuși să-și limpezească
mintea…
Orășeanca reușește chiar mai mult.
Se îndrăgostește de un ghid local pe nume Derek (Rob Lowe), care-i dezvăluie toate minunățiile peisajului african,
dar și părțile mai puțin plăcute: braconierii ucid elefanți pentru fildeș, iar
puii rămân orfani sub cerul liber.
Din fericire, Kate a fost cândva
medic veterinar, deci își va uni forțele cu un ONG zambian pentru a îngriji
elefanții rămași în viață. Cu ajutorul lui Derek, evident.
Acum că și-a redescoperit chemarea
și a întâlnit un bărbat cu inimă de aur, oare se va mai întoarce în New York?
Care-i graba?!
În ciuda subiectului emoționant,
„Crăciun în sălbăticie” are mari probleme de ritm și structură. Kate e părăsită
de fiu și de soț în numai 6 minute, după niște conversații care par rezumate
ale unor discuții reale. Totul e pe repede-înainte, Barbarash încercând din
răsputeri să nu ne plictisească.
Apreciez intenția, dar din cauza asta
primim o poveste superficială. Scenele nu sunt lăsate să respire, dialogul nu apucă
să ne marcheze, iar personajele rar primesc ocazia să evolueze.
Referitor la structură, întrebarea
„Să revin în New York sau să rămân în Zambia?” răsare după numai jumătate de
oră. Orice regizor ar fi adresat-o spre final, dar Barbarash nu are răbdare.
Mură-n gură
Regizorul nu se-mpacă bine nici
cu subtilitatea, fapt ce reiese din dialog. În timpul unui safari, Derek o
întreabă pe Kate: „Deci te îndrăgostești…? De Africa?”, replică ce subliniază
două adevăruri evidente: 1) protagonista simte fluturași în stomac; 2) ea începe
să conștientizeze că în Africa se simte mai acasă decât în NY. Până și un copil
putea deduce lucrurile astea, fără ca cineva să i le dea mură-n gură.
Diferența dintre marele oraș și
savană o puteam simți fie și numai prin tehnicile de iluminare folosite. În vreme
ce scenele din New York sunt scăldate într-o lumină albă rece, sterilă și
uniformă, momentele petrecute în Africa se bucură de raze naturale calde, vii,
jucăușe, îmbinate cu umbre expresive. Contrastul ăsta dezvăluie mai multe decât
o pot face vorbele.
Duși de mânuță
Sunt trasate și niște paralele
interesante între oameni și animale, mai ales între copii și pui, dar – din nou
– nu suntem lăsați să le observăm singuri. Cineva trebuie să spună în gura
mare: „Pe acest elefant îl va chema Manu, care înseamnă al doilea fiu”. Dragă
Ernie, crezi că nu prindeam corelația văzând cum Kate notează pe gard creșterea
în înălțime a lui Manu, la fel cum nota pe tocul ușii înălțimea fiului ei?
Regizorul își subestimează publicul
din toate punctele de vedere. În mintea lui, suntem o ceată de puști dezorientați,
cu puterea de concentrare a unui peștișor de aur, care trebuie duși de mânuță de-a
lungul acestei povești previzibile.
Rău, da bun
Dacă e așa rău, de ce ți-l mai recomand?!
Pentru că e ușor să ierți defectele unui film de Crăciun, dacă el reușește să
te aducă în starea de spirit potrivită. Iar „Crăciun în sălbăticie” apasă
clapele care trebuie, sufletește vorbind.
Dinamica dintre Kate și Derek e înduioșătoare,
iar actorii – simpatici și convingători. Subiectul ocrotirii animalelor e
tratat cu delicatețe, iar eroina e o tipă altruistă și bine intenționată pe
care o îndrăgești din prima. În plus, confuzia cu privire la rolul ei pe lumea
asta e o problemă cu care oricine poate rezona, deci ne implicăm emoțional în
călătoria ei.
E un film călduros și dulce, ca o
carafă de vin fiert cu scorțișoară, numai bun de savurat împreună cu cei dragi în
perioada sărbătorilor de iarnă. Un vin ieftin care n-a văzut struguri în viața
lui, dar condimentat cu ingrediente plăcut aromate care te ung pe suflet.
„Crăciun în sălbăticie” e o
producție originală marca Netflix, deci o poți urmări online oricând.
Nota: 6,5/10.