Flick a crescut la Câmpina, dar studiile superioare le-a făcut la București. Acesta a absolvit Academia de Studii Economice, la bază este contabil. Ulterior, el s-a angajat în două companii multinaționale, timp de aproximativ cinci ani a stat departe de poezie, marea lui pasiune.
Zilnic face versuri, zilnic vorbește în rime. Nu îi este greu, ci îi este drag. Invitat în podcastul lui Cătălin Măruță de pe YouTube, el a dezvăluit cum a pornit totul, în copilărie. „Cred că treaba asta generală cu versurile e un talent, un talent cu care m-am născut, nu un talent dobândit, precum înotul sau tenisul, eu mai știu. Eu mă bucur cu evoluția în viața mea pe care am avut-o până acum. De multe ori îmi spuneam mie sau mă întrebam: Dacă exploatam treaba asta mai demult?
Tentative au fost. Adică eu scriam versuri, puerile, încă din generală. Când am început să mai citesc, când a început să îmi placă limba română în liceu, scriam tot felul de poezioare, i le trimiteam doamnei Merca, doamnei profesoare, mă felicita, mă încuraja, dar am observat o reticență în jurul prietenilor și colegilor mei. Îți dai seama, etapa aia, clasa a noua, a zecea, a unsprezecea, în care toți se îmbrăcau nu știu cum și ascultau BUG Mafia, și veneam eu. Du-te, măi Eminescule, de aici. Nu era cool și chestia asta să știi că m-a înfrânat puțin”, a declarat Flick.
Tot el a avut și un sfat pentru cei care au un anumit talent. I-a încurajat pe toți să încerce, să nu abandoneze, oricât de greu ar fi. Poate talentul lor e cu adevărat special. „Știi care e chestia? Dacă tu ești bun la ceva, indiferent că restul lumii nu consideră asta. Trebuie să o faci, poate o să fie senzațional. Ne plângeam când eram mai tineri, că domne nu sunt locuri de muncă, că pleacă tinerii. Acum, sunt locuri de muncă, dar nu are cine să le mai muncească pentru că a fost o etapă în care toți au făcut facultăți, pentru că era ușor. Puteai să faci o facultate privată, și acum toți sunt licențiați, au murit alea de arte și meserii. Acum e rușinos să fii instalator. Sunt oameni care preferă să stea acasă cu facultate, în șomaj… e rușinos să fii coșar, să fii altceva”, a mai adăugat scriitorul.
„Trei luni am lucrat la o firmă multinațională și, în paralel, și la radio”
Revenind la povestea lui de viață, la poezie, marea lui pasiune, Flick a spus că nici măcar părinții nu l-au susținut la început pe acest drum. Ei îl vedeau pe fiul lor contabil, așa cum a și fost după terminarea facultății.
„Mie părinții mi-au spus. Mama mi-a spus că nu știe ce e asta cu scenaristică. Ea mi-a spus bravo că sunt contabil, că o să ajung nu știu ce. Cu toate astea, trei luni am lucrat la o firmă multinațională și, în paralel, și la radio. Am avut contract la radio trei luni, apoi mi-au făcut pe perioadă nedeterminată. Apoi m-am dus la multinațională să le spun că nu e de mine, că îmi pare rău.
Eu, în momentul ăla, la firma respectivă, era mult să spun că eram un team-leader, eram acolo, aveam o vechime de doi sau trei ani, arătam altora ce să facă, altora veniți de câteva luni. Și au venit șefii de atunci la mine și mi-au zis să îi las până mâine. Am avut niște emoții, că voiam să continui cu radioul. Îmi făceam filme că nu mă lasă, cine știe cât mă pune să mai stau.
Și a doua zi m-am dus și superiorul meu mi-a zis: «Vino puțin în sala de ședințe». Mai erau vreo doi mai înalți pe acolo. Mi-au zis: «Ne-am gândit mai bine, acum ai și o responsabilitate și îți mărim cu trei milioane salariul. 300 de lei». Am zis nu și nu am rămas. Dar nu îmi pare rău. Am păstrat legătura. Mărirea însemna mai mult de 10% din salariu, dar nu, am simțit că trebuie să fac chestia asta cu scrisul.”, a mai declarat Flick pe YouTube.
În luna iunie a acestui an Flick a lansat primul volum de poezii. Prezentatorul de la radio a dezvăluit pe pagina personală de Facebook că oamenii pot citi prima carte semnată de el, „Toate la timpul meu”.