Sebastian Dobrincu, 24 de ani, a fost eliminat de la „Survivor România” 2023, după ce s-a accidentat în timpul unei probe. Tânărul antreprenor a devenit un obișnuit al show-urilor TV. A fost și jurat la „Imperiul leilor”, o altă emisiune de la PRO TV. Totuși, notorietatea și-a câștigat-o ca fondator al Storyheap, o platformă care a devenit lider pe piața de digital marketing și care are în portofoliu clienți precum Selena Gomez, Tumblr, Hulu, Universal Music sau Shake Shack. Tânărul antreprenor a intrat în lumea software-ului în 2009, la doar 11 ani, iar la 17 ani s-a mutat în Statele Unite ale Americii.
„Mâncam hotdog la un dolar, dar știam că acolo vreau să fiu”
Tânărul recunoaște și că n-a plecat chiar cu buzunarele goale peste Ocean, unde a trăit șase ani. Doar că banii s-au evaporat rapid.
„Acolo este o experiență, nu știi cine îți dă în cap, cine te ajută. Am plecat cu 30.000 de euro strânși de mine, adunați de-a lungul liceului, când am muncit ca sclavul. IT-ul este un domeniu bănos, am avut noroc. Am făcut un an de facultate în New York, dar viața e foarte scumpă, după ceva timp muream de foame”, a povestit antreprenorul.
„În Los Angeles practic dormeam pe jos, într-o cameră extrem de mică, cât două mâini întinse. Și costa și 3.500 de dolari pe lună. Dar știam că acolo vreau să fiu, este epicentrul lumii tehnologice. Nu mă interesa că făceam foamea, mâncam doar hotdog la un dolar. Nu știam alți oameni. A trebuit să mă întrețin pe lângă școală, care a fost o scuză ca să emigrez acolo”, a mai rememorat tânărul.
Viața nu i s-a schimbat nici după ce a început să facă bani: „Mi-am făcut prima companie și am făcut foarte mulți bani foarte rapid. Nu realizam, stăteam încă în acea garsonieră, mâncam hotdog și în conturi îmi intrau zeci de mii, sute de mii, milioane! Cel mai frumos moment? M-am simțit cel mai bogat om din lume când n-am mai avut grija chiriei, în acea garsonieră-debara de 3.500 de euro”, i-a povestit Sebastian Dobrincu Alexandrei Ungureanu la podcastul „Duet”.
„M-au dat ai mei la toate nebuniile, de la șah la spaniolă”
Și-a găsit manageri care să-l învețe ce să facă milionar fiind. „Nu sunt un tip materialist. Dacă e ceva ce-mi doresc, îmi iau. I-am dus pe ai mei în New York să mă viziteze, a fost mândrie pentru mine. Eu pierd bani acum, afișându-mă cu viața mea personală, dar dau înapoi copiilor, ca să fiu un exemplu. Să vadă și ei că pot la rândul lor. Am motivat mulți copii să se apuce de programare, văzând că am reușit eu. Rolul meu, cred, este că pot oferi încrederea pe care eu nu am primit-o în spațiul public”, a mai zis tânărul milionar.
Sebastian s-a lansat și în lumea muzicii și a interpretat câteva piese alături de Alexandra Ungureanu. „Când am terminat grădinița, le-am zis alor mei că voi fi fie fotbalist, fie cântăreț, fie om de afaceri. De fotbal nu m-am mai ținut. Mic fiind, am făcut canto, pian, chitară, am studiat instrumente, de la 7-8 ani. M-au dat ai mei la toate nebuniile, de la șah la spaniolă. Ai mei mă împingeau către multe chestii, acesta a fost un avantaj, fiindcă am putut încerca multe”, a povestit tânărul.
„La 13-14 ani, îmi puneam ochelari să par mai în vârstă”
Crede că metoda părinților săi este una validă pe care ar folosi-o și el: „Dacă aș avea un copil, de mic l-aș duce și la baschet, la orice, să vadă dacă este de el. Și română, și chimie, și biologie, să încerci. Nu mai există necazul barierelor financiare, poți să o faci cu internetul în față. Internetul a democratizat tot. Tot ceea ce am învățat am făcut-o cu internetul în față, fără să dau un leu… Nu mai ai scuza că nu mai ai de unde să înveți. Mai important e să filtrezi informația”, a declarat Sebastian Dobrincu.
Originar din Botoșani, dar de mic în Capitală, tânărul antreprenor a mărturisit că și-a dus visele până la limita extremă. „Nu am un om în care mă încred orbește, în afara propriei persoane. Am furat startul la multe în viață, când stăteam să programez, iar alții stăteau să bată mingea în spatele blocului și aruncau cu pietre prin parcuri. Mereu am fost cel mai tânăr în medii profesionale. La 13-14 ani, îmi puneam ochelari să par mai în vârstă, eram la birou, job full time, făceam 3-4 mii de euro ca angajat. Îmi făceam treaba bine. Fiind printre oamenii mai mari, am cules din gândirea lor”.