Lipsa de profesionalism a cadrelor medicale cu care a intrat în contact, în primele clipe de la naşterea primul său copil, a avut un impact copleşitor asupra Elei Crăciun, care a fost convinsă ca fiul ei avea grave probleme de sănătate.
„Deși nașterea în sine a decurs fără niciun fel de complicație, am avut în următoarele ore parte de o experiență foarte dureroasă pe care aleg să o povestesc tocmai pentru a da putere și altor mămici care ar putea trece prin asta. Pentru că am născut destul de târziu, aproape de miezul nopții, mi-au arătat puțin bebelușul după naștere, apoi l-au luat și l-au dus la secția de neonatologie, urmând să mi-l aducă înapoi a doua zi.
A doua zi, deja se făcea ora 9.00, 10.00, 11.00, 12.00 și copilul nu mai venea. Am început să pun întrebări în stânga și în dreapta și am aflat că cei de la neonatologie au decis să îl bage peste noapte la terapie intensivă.
Vestea a venit ca un șoc pentru mine, iar, în acel moment, grijile mele s-au amplificat cu 1.000”, a povestit Ela Crăciun despre clipele dureroase trăite imediat după naștere.
Totul a pornit de la o lipsă completă de comunicare a echipei medicale, care nu a informat-o pe proaspăta mămică despre starea noului său născut, ba mai mult a îngreunat procesul informării corecte a pacientei despre propriul său copil.
O situație care ar fi putut fi evitată cu o minimă dovadă de empatie a ajuns să capete cote alarmante în ceea ce o privește pe Ela Crăciun.
„Când se făcuse deja ora 14.00 și tot nu venea nimeni să-mi spună nimic, m-am dus la secția de neonatologie și stăteam pe la uși încercând să obțin niște răspunsuri. La un moment dat, mi s-a alăturat o altă mămică, care era în aceeași situație. Când, după lungi momente de așteptare, a ieșit cineva de la neonatologie, s-a dus glonț către persoana respectivă și a întrebat-o: „Ce se întâmplă cu copilul meu? Vreau să știu și eu!”.
I s-a răspuns sec, rece, fără pic de empatie în glas: «Dacă îți spun că are apă la creier e bine?».
Răspunsul, deși nu mi se adresa mie, m-a săgetat instant. M-am lipit de peretele de lângă mine ca să mă sprijin, dar simțeam cum mă scurg.
Îmi repetam încontinuu în minte că poate și copilul meu e în aceeași situație și mi se ascunde adevărul”, a completat Ela Crăciun, vizibil marcată de această dureroasă amintire.