Comentariile sale critice se îndreaptă către cei pe care el îi consideră responsabili de starea jalnică în care a ajuns celebra staţiune balneclimaterică din judeţul Caraş-Severin.

“Cel mai mare jaf al turismului românesc s-a petrecut aici! Romanii au descoperit staţiunea asta, acum 2000 de ani. Era locul preferat al aristrocraţilor romani, senatorii romani veneau aici în fiecare vară. Imperiul Austro-Ungar a ridicat şi mai mult staţiunea, pentru ca ai noştri să o doboarea în doar 30 de ani. Aşa arată Herculane acum, în august 2018. Culmea, cei care au îngăduit tot jaful ăsta, toată tâlhăria asta, apar în continuare la televizor, îi vezi prin ziare și sunt bine mersi. Vacanţele de vară, din copilăria mea, le-am petrecut aici şi de asta, matur fiind, de fiecare data când vin aici, îmi vine să caut o puşcă şi să mă întorc cu ea la Bucureşti”, este comentariul lui Dan Negru, care însoțește imaginile.

În noiembrie 2017, Partidul Social Democrat (PSD) a organizat un Comitet Executiv (CEx) în aceste loc, dar nu a foat luată nicio decizie legată de eventuale investiții în zonă. Liviu Dragnea și Mihai Tudose, premierul de atunci, au fost întâmpinați cu huiduieli, la ședința CEx de la Băile Herculane.

În schimb, tot anul trecut, mai mulți tineri arhitecți cu inițiativă au pus la cale un plan pentru a salva Băile Neptun din stațiunea Băile Herculane, aflate în paragină. În impunătorul monumentul istoric, devenit acum o ruină, vor fi aprinse luminile, în mod simbolic, ceea ce a fost cândva cel mai mare SPA din Europa pentru aristocrații atrași de apele tămăduitoare.

Stațiunea Băile Herculane – scurt istoric

Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele stațiunii vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus și al frumoasei Elena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală.

După retragerea administrației și armatei romane, în timpul împăratului Aurelian, sub presiunea populațiilor migratoare, băile au decăzut mult comparativ cu perioada de strălucirile din vremea romană, deși menținerea numelui indică, că băile au fost folosite tot timpul următor.

Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare. După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac.

Din 1736, începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant.

Stațiunea este situată în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanța de granița cu județul Mehedinți și doar 25 de km de frontiera cu Serbia.

Stațiune milenară menționată sub denumirea „Ad aqua Herculi sacras ad Mediam”.

Factori naturali: climat de depresiune intramontană, cu influențe submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale și hipertermale (38-60 °C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compoziții chimice:

  • sulfuroase, clorurate, calcice, sodice;
  • clorurate, sodice, calcice;
  • oligominerale.

Posibilități de tratament: aerohelioterapie, băi termale, în bazin descoperit, băi termale sulfuroase și sărate,în vane și bazine acoperite; buvete pentru cură internă cu ape minerale, instalații de hidrotermoterapie (și saună), electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, în bazine; inhaloterapie; cură de teren (cf. wikipedia).

Citește și: VIDEO/Oldies but goldies! Corina Chiriac ”a inaugurat” Strada Speranței în Vama Veche

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News