Sergiu Nicolaescu a părăsit această lume sub lumina reflectoarelor, aşa cum i-a plăcut să-şi facă şi meseria. O peritonită descoperită prea târziu, care a condus la alte complicaţii, i-a fost fatală titanului cinematografiei româneşti. A avut parte de o înmormântare presărată cu scandal, pentru că dorinţa lui de a fi incinerat a fost contestată chiar de sora sa, Iolanda.
A urmat împărţirea averii, prin testament, iar din afară toată lumea a văzut cum cele două femei din viaţa regizorului s-au învrăjbit peste noapte. După toate discuţiile, când curioşii şi-au luat ochii de pe ele, femeile au revenit la sentimente mai bune.
Iar relaţia lor s-a schimbat radical după ce Iolanda Nicolaescu (acum în vârstă de 89 de ani) a decis să-şi calce pe inimă şi să-i ofere Danei ceea ce şi-a dorit: casa. Amândouă au făcut câte un compromis, iar acum se înţeleg de minune.
“Eu nu mai am mult… Am decis să-i las ei totul, şi casa, iar ea (n.r. – Dana) se poartă mai frumos ca niciodată. Îmi face toate poftele, iar acum, de sărbători, i-am zis că vreau un parfum şi a plecat imediat să mi-l ia. Are grijă de mine, îmi vorbeşte frumos, îmi aduce şi de mâncare. Adevărul e că mi-am pierdut toţi aşa-zişii prieteni de când am luat hotărârea asta, iar ceilalţi au murit… Sper că nu de ciudă. Unii se aşteaptau să împart casa cu ei”, a povestit Iolanda Nicolaescu pentru Libertatea.
«Nu ştiu dacă o curtează cineva»
Văduvă de trei ani, Dana Nicolaescu a rămas în continuare o femeie discretă, care poartă doliu, fără ca cineva să i se poată lipi de suflet, nici măcar la trei ani de când a rămas singură.
“Nu a adus un alt bărbat în casă, până acum. Eu i-am zis că e tânără şi e normal să-şi refacă viaţa, la un moment dat. Nu ştiu dacă o curtează cineva, cert este că în casa lui Sergiu nu a adus pe nimeni”, susţine sora regretatului regizor.
Mulţi au pus mariajul regizorului cu Dana sub semnul îndoielii şi au acuzat-o că l-a cucerit pentru a rămâne cu averea lui, dar se pare că aceasta l-a iubit sincer. Cu toate că îi despărţeau 47 de ani, Dana s-a îndrăgostit de maestru pe când avea doar… nouă ani.
Încă de când era o copilă a decupat pozele din reviste şi a făcut un jurnal în care îşi nota gândurile şi dorinţele legate de idolul ei. Opt ani mai târziu l-a cunoscut în carne şi oase, iar ulterior s-au şi căsătorit.
Firma de producţie cinematografică e pe pierdere
Nici pe plan financiar Dana nu pare să aibă mai mult noroc. A renunţat să mai bage bani în grădiniţa privată pe care abia o pusese pe picioare, după ce şi-a dat seama că firma de producţie cinematografică pe care o conducea cu Sergiu Nicolaescu a intrat pe pierderi.
Toată atenţia ei se îndreaptă acum doar spre acest business. Vila din Zambaccian, în care locuieşte acum împreună cu Iolanda Nicolaescu, este greu de întreţinut, iar eforturile ei sunt susţinute inclusiv de părinţi, care vin săptămânal s-o ajute.
Vor să-i facă un bust nou, tot la Tg. Jiu
Tot de dragul lui Sergiu Nicolaescu, cele două femei au un plan împreună acum, menit să-i cinstească memoria.
“Eu nu ştiu cine-i artistul care şi-a bătut joc de Sergiu când a construit prostia aia de bust care nu semăna cu el. Bine că l-au făcut dispărut. Am vorbit cu Daniela şi vrem să-i facem altă statuie, tot la Târgu Jiu”, a mai spus sora regizorului.
Până atunci, Iolanda Nicolaescu intenţionează să meargă la mormântul fratelui ei, după cinci ani în care nu a ieşit deloc din casă.
“Simt că trebuie să ajung la el, altfel nu mă va ierta niciodată. Eu nu mă pot deplasa, dar voi ruga pe cineva să mă ducă la cimitir, să vorbesc cu el”.
Iolanda simte că fratele ei o veghează
Sora titanului a trecut prin momente de cumpănă după moartea acestuia, însă a simţit mereu că are grijă de ea, de sus.
“Am simţit de mai multe ori că o să mor. Eu nu mă pot ţine pe picioare, am două bastoane, şi ultima oară era cât pe ce să cad pe scări, dar parcă cineva m-a ţinut de braţ. El a fost, ştiu sigur. Mă iubeşte mult, aşa cum am ţinut eu la el, necondiţionat”.
Deşi a fost o diferenţă de doar trei ani între ei, Iolanda Nicolaescu spune că i-a fost ca o mamă fratelui ei, mult mai sensibil în faţa pericolelor.
“Ţin minte când s-a îmbolnăvit de scarlatină şi mama era disperată. Sergiu a întins mânuţele spre mine ca să-l ţin în braţe şi m-am dus în pat, lângă el. Am stat aşa până a venit un medic şi-a urlat din tocul uşii să plec de lângă el, c-o să mă îmbolnăvesc şi eu. Nu m-am îmbolnăvit. Ciudat, nu? Avea nevoie de iubirea mea. Pe mine mama m-a născut prematur, după ce s-a speriat de bombardamente. Era la geam şi i s-a declanşat travaliul la şapte luni. Nu credea că o să supravieţuiesc, însă am crescut cât o namilă şi am devenit foarte puternică. Sergiu, în schimb, era foarte sensibil. Mama mi-a zis că dacă îl năştea pe el primul, nu mai făcea copii”, şi-a amintit sora regizorului.

Urmărește-ne pe Google News