Laura Andreșan este însărcinată, ea și partenerul ei, Grasu XXL, urmând să devină părinți în curând. Pe blogul ei, Laura Andreșan a scris un text în care a vorbit despre perioada de sarcină și despre trăirile pe care le-a avut.
„…curând o să avem puiul în brațe și aștept cu inima plină de iubire acel moment, iar totul în jur începe să se simtă a sărbătoare cumva. Nu am crezut că în ultimele zile de sarcină o să fiu atât de „zen”, de împăcată și atât de puțin speriată. E drept, am norocul să fiu înconjurată de oameni minunați, de la familie și prieteni la medici excepționali. Noaptea trecută însă, mi-a fost dificil să adorm și am avut ceva timp de reflexie, constatând că am fost o norocoasă pe toată perioada sarcinii.
Puiul nostru nu s-a lăsat așteptat, a venit imediat ce l-am chemat, primul trimestru nu a fost (aproape) deloc dificil, al doilea a fost de-a dreptul minunat, iar ultimul un pic greuț- dar nimic de speriat. Când am avut nevoie de medic l-am găsit imediat, analizele au ieșit tot timpul perfect, eu am putut să muncesc până în luna a opta și tot așa. Până și la achiziția căruciorului ne-am împiedicat de „cel potrivit” care să încapă în mașina mică și roșie a lui mami 🙂”, a scris ea.
„Și cum totul a mers ca uns până acum, probabil de aici și încrederea mea că totul o să fie bine, și dispariția temerilor legate de naștere. Recunosc încă o dată că eu, de felul meu, sunt o mare norocoasă, întotdeauna am fost. Cu toate acestea au existat momente în aceste nouă luni în care nimic nu mai părea roz.
Au existat nervi, gânduri, vinovății, dureri de spate (în special în ultimul trimestru), căutări, întrebări, momente în care aveam impresia că toată lumea mă vede o mamă rea (pentru că vai eu nu i-am citit povești de Ion Creangă puiului meu ci lecturi de genul- „tulburări de personalitate cu elemente bordeline”, nu i-am pus pe repeat Vivaldi, ci o piesă de-a lui Ed Sheeran în care vorbește despre o dependentă de heroină, ș.a.m.d). Din fericire, pe lângă my baby daddy cu care am lungi și profunde -filozofice chiar- discuții „de pernă” (pillow talk, la noi se produc și la masă) am norocul să fiu și într-o analiză personală și astfel să pun lupa terapeutică asupra gândurilor și trăirilor mele și să le explorez.
Nu o dată în aceste nouă luni m-am bucurat de existența acestor oameni din jurul meu, oameni care mă ajută să mă ajut. Pentru că o sarcină nu e doar miere și lapte, nu e un tărâm magic, ci este o dimensiune profund biologică, plină de momente minunate dar și de clipe extrem de dificile, zile în care te poți simți un psihic captiv de exemplu într-un corp ce nu-l mai recunoști, momente în care trăiești emoții ce parcă nu mai poți să le conții, și, deși ai vrea, nu poți să explodezi. Ori toate trăirile tale afectează și bebelușul, și tocmai de aceea eu mă consider extrem de norocoasă că am oameni în jurul meu care mă susțin, dar și capacitatea dobândită să mă explorez, analizez și astfel relaxez”, a încheiat Laura Andreșan.
Citește și: