Artistul a povestit cum perioada adolescenței a fost puternic încărcată de trăiri contradictorii, când maestrul și-a dat seama că își dorește să facă muzică. Mai târziu, a mers către Ansamblul „Ciocârlia”, acolo unde a început cariera în muzică pentru maestrul Gheorghe Zamfir.
„În Ansamblul «Ciorcârlia», toți erau analfabeți, patru clase, cel mult șapte, atât. Dar m-au văzut pe mine cu gabaritul de științe pe care îl posedam atunci în muzică.
Am stat 45 de zile închis în camera mea de la Găești, în Băcănia tatei și numai mama îmi deschidea, ca să îmi dea o farfurie de terci sau de colarez, sau o supă, sau mâncare ce făcea ea în casă.
Și așa am trăit o lună și jumătate, până când mi-au venit nervii și când tata era la serviciu, furând din portofelul tatei niște bani, 65 de lei. Era o sumă ca să plătesc trenul.
Ce era în capul meu, 14 ani, eram un copil. «Fugi, mă, fugi!», îmi spunea o voce interioară!”, a declarat maestrul Gheorghe Zamfir în podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, potrivit Cancan.