Cuprins:
Filmul #dogpoopgirl va avea premiera în cinematografele din România în 15 aprilie. A fost turnat în doar 18 zile și este o satiră socială, o tragicomedie ce spune povestea Alinei Moga, interpretată de actrița Andreea Grămoșteanu.
Andreea este cunoscută în special pentru rolurile din serialele de comedie „Mondenii” și „Atletico Textila”, a jucat și în filmul „Complet necunoscuți”, un remake al variantei originale italiene „Perfetti Sconosciuti”.
În „#dogpoopgirl”, Alina adoptă de la adăpost un cățel, pe Oscar, iar în drum spre casă, acesta vomită pe podeaua metroului. Incidentul este filmat de un tânăr și postat pe Facebook. Clipul se viralizează sub informația falsă că animalul și-a făcut nevoile.
Alina încearcă cu disperare să demonteze fake news-ul, dar viața ei se înrăutățește după ce oamenii încep să o recunoască pe stradă, să o hărțuiască și să o agreseze.
Primul caz de online shaming
„#dogpoopgirl” este debutul regizoral al lui Andrei Huțuleac, în vârstă de 31 de ani. Filmul a luat anul trecut premiul Zilele Filmului Românesc pentru debut la TIFF și premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional de Film de la Moscova. Andreea Grămoșteanu a luat, la același festival, premiul pentru cea mai bună actriță pentru rolul său din film.
Filmul lui Huțuleac, primul său lungmetraj, este inspirat dintr-un caz real din Coreea de Sud. În 2005, câinele unei femei și-a făcut nevoile pe podeaua unui vagon de metrou din Seul. Femeia nu a strâns mizeria, iar o fotografie cu ea s-a rostogolit pe internet. În doar o lună, aceasta a început să fie recunoscută pe stradă, a fost exmatriculată de la universitate și a început să primească amenințări cu moartea.
Titlul este o aluzie la etichetele-umbrelă sub care circulă pe rețelele sociale postările despre același subiect sau temă.
Mi s-a părut absurdă chestia asta, că poți distruge viața unui om de la un rahat. Este o poveste de origine a unui tip de eveniment care acum e normă, cumva, e mult mai des întâlnit.
Andrei Huțuleac, regizor:
Cazul femeii din Coreea de Sud este primul caz de online shaming din istoria internetului, dar și primul caz de doxing, un tip de hărțuire online în care datele personale ale unei persoane sunt făcute publice.
Frustrarea de a fi neputincios
Andreea Grămoșteanu spune că i-a fost ușor să intre în pielea personajului Alinei, dar mărturisește că toate situațiile prin care trece aceasta în încercarea de a se apăra în fața unor nedreptăți i-a provocat sentimente de furie, de frustrare și de neputință.
„Era frustrat că nu eram în putere să iau o decizie pentru ea. Cred că asta e, de fapt, problema Alinei, că e mereu cu un pas în urmă”, spune actrița, într-o discuție video online cu Libertatea.
„Cred că și publicul ar trebui să simtă același lucru, frustrare”, o completează Andrei Huțuleac.
„Fiecare dintre noi am fost agresori online, nu doar victime”
A scris scenariul pentru „#dogpoopgirl” în 2017, „dintr-o anxietate pe care ne-o provoacă shamingul online”. Citind despre cazul femeii din Seul în cartea lui Jon Ronson „Umilirea publică în epoca internetului”, a rămas cu o teamă legată de ușurința cu care cineva poate face rău unei alte persoane printr-o simplă postare pe Facebook sau Instagram.
Fiecare dintre noi, într-o mai mică sau mai mare măsură, am fost agresori online, nu doar victime. Un simplu comment puțin mai pasiv-agresiv care pentru noi nu înseamnă nimic pentru altcineva e o rană pe care o deschizi fără să vrei.
Andrei Huțuleac, regizor:
Huțuleac recunoaște că a fost în poziția de agresor în urmă cu câțiva ani, când a jucat într-un spectacol de teatru. L-a deranjat expresia unei colege actrițe din primele rânduri, din timpul actului său: stătea cu mâna în falcă.
Poți face rău unei persoane, pentru că ai o impresie greșită
A povestit imediat pe Facebook întâmplarea și în doar patru ore, spune el, a primit peste 600 de reacții. „Pentru că era plină de furie și orice tip de agresivitate atrage”, explică.
Deși nu a dat numele fetei, cineva și-a dat seama despre cine este vorba și l-a scris într-un comentariu. Iar reacțiile negative au curs la adresa ei, oamenii au jignit-o și au hărțuit-o online.
„Când mi-am dat seama ce am făcut, am șters postarea, dar era prea târziu. Fata aia mi-a scris că i-a plăcut foarte mult spectacolul, dar avea o colică, o durea stomacul. Mi se pare atât de trist că poți face rău unei persoane pentru că tu crezi că ea nu te place pe tine, dar ea, de fapt, are o colică. E atât de absurd!”, spune Andrei Huțuleac.
„Orice încercare de a stinge incendiul se va transforma în benzină”
S-a simțit victimă când cineva i-a spus că este „omul PSD-ului” pentru că lucrează într-un teatru de stat dintr-un oraș cu primar social-democrat. Orice încercare de a demonta eticheta a fost sortită eșecului.
Una dintre greșelile pe care le face Alina în film este că se chinuie să convingă lumea că are dreptate. Realitatea e că, într-un scandal de online shaming, singurul lucru pe care poți să-l faci este să dispari pentru o vreme. Orice încercare de a stinge incendiul va fi reconvertită în benzină pentru a-l ține aprins.
Andrei Huțuleac:
„Oricum nu e un proces cinstit. Acuzarea e făcută și trec direct la pedeapsă”, adaugă Andreea Grămoșteanu. Ea însăși a experimentat hărțuirea online, prin mesaje private.
Demontarea unei prejudecăți sau cu ce rămânem după „#dogpoopgirl”
„Dacă aș putea să adaug ceva în mintea unui spectator care vede acest film, ar fi fix asta: de a se gândi o secundă înainte să dea enter data viitoare. Sper ca publicul să se distreze văzând filmul, este o comedie neagră, dar să plece apoi din sală cu o oarecare undă de anxietate pentru ce se poate întâmpla pe internet”, spune regizorul Andrei Huțuleac.
„Mi-aș dori ca filmul să demonteze prejudecata asta cum că filmele românești nu sunt de privit în cinema, că sunt numai pentru festivaluri, pentru că filmul ăsta mi se pare că este foarte atipic din punctul ăsta de vedere. Mi-aș dori ca, pentru următoarele filme românești, oamenii să nu se mai gândească înainte că e românesc, meh, ci să spună «băi, e românesc, vreau să-l văd»”, a adăugat și Andreea Grămoșteanu.
„#dogpoopgirl” a fost produs de DaKINO Productions în coproducție cu DIUD.