ComenteazăChiar dacă are o vârstă respectabilă, actorul are grijă de grădină și se ocupă de stupi cu multă dedicare.
“Aici m-am născut din nou, pentru că în satul unde au stat părinții mei stă o cumnată și nu am vrut să mă duc acolo că era și drumul mai rău și mai departe. Am venit pentru stupi aici.
Orice vrei să ai trebuie să iubești. Dacă crești un cățel sau o oaie sau un iepure, dacă nu le iubești, nu se fac cum trebuie. Iar lucrul acesta cu pământul are un sens cosmic. De aia se lucrează cu mâna. Uite, mâinile mele sunt de țăran”, a mărturisit Dorel Vișan pentru Antena3.
“Am ajuns la o concluzie foarte tristă. Nu mai am nici cui da un telefon. Colegii mei nu mai sunt. Prietenii au pierit şi ei. Eu însumi mă caut tot mai rar. Nu mai ştim unde mergem şi de unde venim.
E trist ce se întâmplă. Mă doare sufletul când văd cum moare teatrul. Teatrul nu se face online, este o artă nemijlocită. Trebuie să vezi actorul cum respiră, cum îşi schimbă faţa…”, a mai dezvăluit Dorel Vişan pentru sursa citată.