ComenteazăSute de oameni i-au așteptat sâmbătă seară pe Martin Scorsese, Robert De Niro, Leonardo DiCaprio și ceilalți membri ai echipei în fața Sălii Grand Théâtre Lumiere a Palatului Festivalului. A fost un moment istoric. Pentru prima dată De Niro și DiCaprio împreună într-o poveste a lui Scorsese, cel cu care revine la Cannes după 39 de ani.
„Killers of the Flower Moon” va fi lansat în cinematografele americane din octombrie și pe Apple TV+, la o dată încă neanunțată.
Covorul roșu „Killers of the Flower Moon”:
De fapt, înaintea lui Robbie Williams, Isabelle Huppert et Comp. au mai fost alți fericiți. Ceva mai devreme, la Sala Debussy, aflată la 20 metri de Grand Théâtre Lumière, jurnaliștii avertizați insistent pe mail asupra orei de embargou a cronicilor (21:45) stăteau la o coadă de două ore pentru a intra la proiecția de trei ore și jumătate a filmului.
Anul acesta la Cannes se poartă filmele lungi, iar „Killers of the Flower Moon” nu face excepție. Pentru al 10-lea film al lui De Niro cu Scorsese și primul film al cineastului de la „The Irishman” (2019) încoace nici un efort nu era inutil.
Un film secret ca o crimă bine ascunsă
Iar curiozitatea era cu atât mai mare cu cât nu ajunseseră în spațiul public decât foarte puține informații și doar o singură imagine din film.
Scorsese a descoperit subiectul odată cu cartea de nonficțiune „Killers of the Flower Moon: The Osage Murders and the Birth of the FBI”, de David Grann, care a revelat la apariția ei, în 2017, un caz aproape necunoscut în SUA. La începutul anilor 20 au avut loc în Osage County (Oklahoma), rezervație ai cărui indigeni dăduseră lovitura pentru că pe pământul lor se descoperise petrol, un număr impresionant de crime cu autori necunoscuți.
Descoperind întâmplător că mulți din clienții bogați ai unor așa-numiți „paznici” (contabili care-i păzeau să nu-și cheltuiască averile) începeau să moară pe capete, Grann a petrecut cinci ani scotocind prin arhive. El a discutat cu urmași ai victimelor și criminalilor identificați până la urmă nu de poliția locală, care refuza să se implice, ci de FBI, care tocmai se înființase.
Festivalul a vrut filmul în competiție, dar Scorsese nu se mai bate pentru premii
Drepturile de adaptare au fost cumpărate pentru cinci milioane de dolari de Imperative Entertainment înainte ca volumul să iasă pe piață, iar în 2017 deja se știa că Scorsese va regiza și că De Niro și DiCaprio urmau să joace.
Cei doi, De Niro și DiCaprio, sunt buni prieteni și au mai jucat împreună în 1993 – This Boys Life (când Leo avea 15 ani), niciodată însă într-o peliculă condusă de Scorsese.
Noul scenariu nu s-a definitivat ușor, între timp Scorsese s-a ocupat de „The Irishman”, pandemia a amânat filmările, așa că premiera a avut loc abia aseară, în afara Competiției de la Cannes.
Festivalul ar fi vrut să aibă filmul în Competiție, dar nu s-a putut. Probabil Scorsese a considerat că, la experiența și anii lui (80), nu mai dă bine să concureze pentru premii.
„Killers of the Flower Moon” amintește la început de „Lupul de pe Wall Street” (2013), tot cu Leonardo DiCaprio în rolul principal, care demola mitul bogăției și materialismului capitalist. Un grup de indigeni dansează cu încetinitorul sub arteziana unui puț de petrol, pe o muzică ce pare mai degrabă modernă.
E modul lui Scorsese de a ne avertiza că urmează o nouă explorare a condiției umane, lucru pe care l-a făcut în toate filmele sale, și că nu ar trebui să ne rezumăm la faptul istoric.
Între De Niro și DiCaprio se impune Lily Gladstone
Scenariul a fost scris de Scorsese împreună cu Eric Roth, cel care are în palmares povești intense precum Forrest Gump, The Curious Case of Benjamin Button, The Insider și Dune. Povestea urmărește relația lui Ernest Burkhart (Leonardo DiCaprio) cu o indigenă bogată, Mollie (Lily Gladstone) cu care se căsătorește, precum și relația cu unchiul său, William Hale (Robert De Niro), un protector al indigenilor din Fairfax, Oklahoma, dar de fapt creierul unei conspirații de eliminare a acestora pentru a le lua banii.
Cu inimitabilul lui zâmbet cu colțurile gurii lăsate, care poate exprima blândețea și răutatea la câteva sutimi distanță, Robert De Niro face din nou un rol mare.
DiCaprio, cu un maxilar fals ca să-l urâțească, joacă foarte bine lipsa de caracter, dar revelația filmului e Lily Gladstone (remarcată de Scorsese în filmele lui Kelly Reichardt). O frumusețe de lună plină care evocă superb imaginea demnă a femeii indigene.
Cea care vede bărbatul în copilul mare
Mollie e cea care ține căminul la un loc și acceptă neajunsurile lui Ernest, pe care-l iubește.
„Nu e el prea deștept, dar e frumos și are ochi albaștri”, îi spune Mollie uneia din cele trei surori ale ei când Ernest îi face curte. Ca orice femeie, Mollie știe să vadă bărbatul în copilul mare și imatur.
Dar pe rând, surorile și mama se prăpădesc și cu fiecare nouă moarte banii se acumulează în conturile rudelor rămase în viață.
În logica acestei piramide inversate al cărei vârf e William Hale, demnitatea întărită de siguranță financiară a tinerelor surori care glumesc pe seama curtezanilor albi e înlocuită treptat de boală, teamă și moarte.
Lumea în care trăiesc la începutul filmului e un fel de Atlantidă, un teritoriu mitic, prea bun să dureze.
Lăcomia din preria găurită de sonde
Scorsese e fascinat de acest buzunar al istoriei în care indigenii țin case scumpe cu servitori și șoferi albi, dar mai ales de mecanismul aproape inconștient prin care lăcomia albilor ajunge să se răspândească ca o molimă și să ducă la o conspirație care să-i deposedeze pe indigeni de viață și de bani.
În logica albilor, indigenii nu au ce face cu atâția bani, nu știu să-i înmulțească, deci nu trebuie să rămână cu ei.
Într-o poveste epică de o amplitudine cum numai într-un film de Scorsese găsești, „Killers of the Flower Moon” expune nu doar lăcomia, ci și rasismul, supremația albă și complicitatea la rău.
Intriga insistă mai puțin decât o făcea cartea pe investigația FBI-ului, ai cărui oameni conduși de Tom White (Jesse Plemons) apar doar în ultima parte a filmului sau pe procesul lui Burkhart și Hale (cu avocații interpretați de Brendan Frazer și John Lithgow), și mai mult pe felul în care personajele lui DiCaprio, De Niro și Gladstone se raportează la ideea de rău.
Cronicile de întâmpinare sunt entuziaste. Toate marile publicații laudă filmul, The Guardian îi dă cinci stele, Rolling Stone spune că e o capodoperă și o mare tragedie americană. Doar Justin Chang titrează pentru Los Angeles Times că filmul dezamăgește, dar nu-i face o cronică proastă.
Trailerul oficial al filmului, care a strâns aproape cinci milioane de vizualizări în doar două zile:
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!