Ovi, unul dintre protagoniştii acestor performanţe, este convins că va veni curând vremea ţării noastre să câştige Eurovision, însă crede că este nevoie de o nouă abordare pentru obţinerea titlului. Îndrăgitul cântăreţ a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Libertatea.ro, că după ce ţara noastră va da semnale la nivel economic că poate găzdui un eveniment de o asemenea anvergură, are toate şansele să câştige şi este tentat din acest motiv să încerce pentru ultima oară o participare la Eurovision.
Prestaţia lui Cezar Ouatu a fost apreciată de Ovi, însă cel care a obţinut locul 3 alături de Paula Seling în 2010, la Eurovision, crede că piesa a fost lipsită de „strălucirea suficientă”.
Libertatea: Ovi, ce sentiment ai avut după aflarea rezultatelor de la Eurovision 2013?
Ovi: Se pare că ceea ce am ‘prezis înainte de concurs s-a adeverit. Piesa nu a avut strălucirea suficientă pentru a se clasa printre primele în finala de la Malmo. Lui Cezar nu i se poate reproşa nimic, a intepretat partitura piesei aşa cum a fost ea, cu brio, dar se pare că hibridul de opera-pop nu a avut acelaşi impact în faza internaţională. Sentimentul cu care am rămas este că această competiţie trebuie, într-un final, să-şi găsească şi un câştigător din România şi poate asta mă face să iau în calcul competiţia de anul viitor. Vom vedea…
Danemarca va găzdui, anul viitor, Eurovisionul. Cum comentezi prestaţia pe care a avut-o duminică, a meritat să fie câştigătoare?
Danemarca a venit cu o melodie ‘şlagăroasă, uşor de reţinut de publicul larg, universală ca stil şi producţie, interpreta nu a excelat neapărat la capitolul voce – au fost voci mai bune în finală, dar ea a fost suficient de convingătoare, a avut un şarm aparte ca şi apariţie, iar per total a fost un pachet reuşit. Iar acest pachet s-a dovedit a fi unul câştigător.
Despre clasarea noastră pe locul 13 ce crezi? Vom reuşi vreodată să organizăm un asemenea show la noi în ţară?
Cum spuneam, am certitudinea că România va deveni câştigătoare în viitorul apropiat. Cred că trebuie să avem încredere în noi şi să sperăm că atunci când va veni momentul, la nivel politic şi nu numai, se vor da semnale puternice din partea României, precum că este pregătită să găzduiască, să investească într-un astfel de eveniment. A face lobby la nivel înalt e un lucru normal, iar Azerbaidjanul este un exemplu foarte bun. Şi-au dorit, au câştigat, au construit o arenă nouă şi au convins EBU că sunt pregătiţi să susţină un astfel de eveniment. Un câştig mare pentru imaginea oricărei ţări. Ori, cred că României nu i-ar strica un exerciţiu de imagine de acest fel.
Ţara ta „adoptivă”, Norvegia, a ieşit pe locul 4, cu toate că era printre primele trei favorite. Ce i-a lipsit pentru a câştiga?
Greu de spus. Singura mea reţinere a fost din start producţia piesei. Poate un pic prea agresivă pentru urechile mai soft ale ţărilor care nu sunt din zona nordică. Margaret a avut totuşi o prestaţie foarte bună şi, în tot cazul, locul patru nu este de neglijat.
Există vreo şansă să mai participi la Eurovision?
Din 2006 şi până în prezent am la activ cinci participări. Două ca şi interpret şi patru ca şi autor (n.r. – în cazul participării din 2010, cu „Playing with fire”, a fost şi interpret şi autor). Dacă mă hotărăsc să mai particip încă o dată va fi, cu siguranţă, pentru ultima oară. Cel puţin ca şi interpret. Dar asta înseamnă să reuşesc să aduc un concept, o piesă cel puţin de nivelul celei din 2010, Playing with fire, dacă nu chiar peste.

Urmărește-ne pe Google News