ComenteazăFaima artistului ce și-a făcut orașul mai cunoscut ca nicicând prin cântecele sale “s-a prescris” cu mâna primarului Valentin Vrabie, care a sistat, după 12 ani, festivalul omagial ce poartă numele artistului în favoarea unuia nou. Primăria Medgidia a anunțat online că vrea să plece la drum cu o nouă manifestare, ce va avea loc între 28 aprilie -1 mai, un festival gigant, cu buget pe măsură, intitulat Festival de Jocuri și Reconstituiri Istorice. La care, deși nu e clar cum “se pupă” reconstituirea istorică și ritmurile muzicale moderne, ar urma să cânte artiști pe val, ca Smiley, Carlas Dreams și Voltaj.
Văduva lui încearcă să mute manifestarea la Constanța
Văduva artistului, Sida Spătaru, luptă acum singură să ducă mai departe Festivalul Internațional Dan Spătaru. După ce primarul din Medgidia i-a închis ușa în nas, femeia acăutat sprijin la Constanța. Acolo, ea și Dan Spătaru, care ne-a părăsit în 2004, au locuit ani buni, așa că orașul de la malul mării se poate spune că le-a fost a doua casă.
„Am locuit mulți ani cu Dan la Constanța, în acea perioadă eu lucram la Teatrul Fantasio (Teatrul de Stat Constanța). Sper din tot sufletul ca istoria festivalului care-i poartă numele să continue cu ajutorul unor oameni care apreciază ce a făcut soțul meu pentru România, pentru patrimonial cultural național, în speță, domnul primar al municipiului Constanța, Decebal Făgădau”, ne-a declarat Sida Spătaru.
Strada cu numele lui a rămas doar o promisiune
De la moartea maestrului, Sida Spătaru, care i-a fost alături peste 30 de ani solistului, este singura persoană care face eforturi mari să cultive numele celui supranumit “regele aplauzelor”. Însă munca i-a fost deseori îngreunată și i-a adus multe dezamăgiri. De exemplu, în urmă cu 13 ani, primăria Bucureștiului i-a promis public faptul că o stradă va lua numele lui Dan Spătaru, dar acest lucru nu a fost niciodată realizat.
Dan Spătaru a vândut milioane de discuri în Europa de Est, în special Rusia – unde a jucat și în câteva lungmetraje -, cu șlagăre precum “Țărăncuță, țărăncuță”, “Măicuța mea”, “Trecea fanfara militară” ori “Drumurile noastre”, melodii care se dovedesc la fel de savuroase și la modă chiar și astăzi.
