ComenteazăO viaţă cu valiza la uşă
Iar viaţa ei nu a fost uşoară: “Mi-am petrecut- o cu valiza în mână, la gară, pentru că mereu eram plecată la spectacole, în săli friguroase, cum erau pe vremea lui Ceauşescu. Când cântam iarna, ieşeau aburi în săli. Aveam un plan de îndeplinit. Câte două spectacole pe zi, 20 de piese. Acum nu mai cânt. Nu mai am putere. Sunt mai obosită, n-aş putea depune aşa efort”, ne-a povestit venerabila cântăreaţă.
Şi ar mai fi un secret: “Şi regimul alimentar contează. Eu nu mănânc carne. Mi se pare că nu mai are gust. Îmi plac lactatele şi dulciurile.”
Păstrează televizorul din anii 80
Solista are ajutor în casă, dar spune că este încă activă. “Fac treabă, gătesc, mă uit la televizor, la documentare, că alte emisiuni nu urmăresc. Am un televizor pe care l-a cumpărat soţul meu în anii 80 cu preţul mai mare decât al unei Dacii noi. A dat 75.000 de lei pe el. Era printre primele modele color. Îl am şi acum. Sunt fericită când mă relaxez. Nu ies din casă pentru că mi-e frică de căzături. Mă mai plimb doar în jurul blocului, mai vine câte o prietenă la mine. Ieri m-a vizitat Ileana Constantinescu. Mai vin colegi mai tineri care vor să-i ajut. Şi îi ajut cât pot”, a adăugat marea artistă.
Nu a uitat de casa părintească
Şi chiar dacă acum locuieşte în Bucureşti, Lucreţia n-a uitat de casa părintească de la Topârcea.
“Le-am spus nepoţilor mei să aibă grijă de casă. Şi au avut. Au refăcut-o, au îngrijit-o, că nu ştii niciodată când ai nevoie de un loc de retragere”, spune artista. Cât despre dorinţele viitoare, solista mărturiseşte că este mulţumită de viaţa ei aşa cum e.
“Eu îmi doresc ca atunci când îmi va veni ceasul să mă culc şi să nu mă mai trezesc. Fără să stau bolnavă, la pat, fără să fiu o povară pentru copiii şi nepoţii mei. Mulţi dintre cei care mi-au fost colegi de scenă au plecat în lumea cealaltă”, ne-a destăinuit Lucreţia Ciobanu, cu seninătatea unui om care ştie că a trăit frumos.
A trăit 60 de ani pe scenă
S-a născut pe 27 octombrie 1924 în comuna Topârcea din judeţul interbelic Sibiu. A fost supranumită Doamna Munţilor şi a susţinut timp de peste 60 de ani spectacole de folclor în care a interpretat cântece din Mărginimea Sibiului. A ajuns cu melodiile ei până în SUA şi Canada.
Pentru uimitoarea sa carieră, solista a primit, în 2002, Crucea Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, iar în 2004 i-a fost conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, categoria D – Arta Spectacolului. Din 2013, este cetăţean de onoare al Sibiului.