Comentează„Actorul, ca structura, e un liber profesionist. Facultatea din România nu are diferenţe. Eu am făcut şi documentare, şi lungmetraje, dar am lucrat si cu americanii. Am avut diverse discutii cu prietenii, care mi-au zis: «Tu faci prostitutie, joci in telenovele etc!»… Nu ridic in slavi telenovela, dar ea este o forma de expresie acceptata sau ceruta de public intr-un anumit fel. Nu faci altceva decat sa joci. Treaba ta asta este. La un lungmetraj, unde ai o pregatire de doua luni, cinci, chiar şi un an şi jumatate, lucrurile merg mult mai repede. Ai foarte puţin timp la dispoziţie şi atunci, probabil, trebuie să fii cu un anumit tip de experienţă pentru a recupera această lipsa de timp”, a povestit Gabriel Duţu pentru revistavip.net.
Acesta a adăugat: „Eu mi-am facut meseria. Am incercat cat am putut de bine, in reperele date: 30 de pagini, dimineata, la ora şase în platou, aia trebuia sa faci, după care s-au filmat şi 16 ore pe zi. O experienta de anduranta pe care eu i-as dori-o fiecarui actor. Este o altă formă. Un alt fel de a se face film, faţa de un lungmetraj, cu o experinţă trăită alături de maestrul Dan Pita în «Ceva bun de la viata», să zic”.