„Efervescența a fost ingredientul ultimilor ani de liceu… Dar, și așa, timiditatea era omniprezentă. Închipuie-ți că, la întâlnirile de 10, 20 sau 30 de ani de la terminarea școlii, mereu le povestesc anumitor colege că eram îndrăgostit de ele în timpul liceului. Niciuna nu mă crede. Story of my life.
Obișnuiam să… tac! (zâmbește-n.r) Nu de puține ori, fetele au făcut primul pas, în ceea ce mă privește… Ulterior, după terminarea liceului, am mai prins ceva voce.
Țin minte că spectacolul de final de clasa a XII-a mi-a deschis un apetit enorm de exprimare artistică. Eram tânărul blond, cu plete, care cânta la pian în sala festivă a Liceului „Andrei Șaguna. Poate că, într-o zi, o să postez secvențe pe Instagram, cine știe?!”, a detaliat Horia Brenciu pentru revista Viva!