ComenteazăHoria Vîrlan este unul dintre puținii chefi celebri care nu s-au lăsat seduși de tendințele internaționale, rămânând fidel preparatelor tradiționale. De aceea, poate că este cel mai potrivit să ne spună cum să facem cele mai bune mâncăruri de Paște. Îndrăgita vedetă de la Prima TV (unde realizează “Mama mea gătește mai bine”, “Supercireașa de pe tort” și, de la 1 aprilie, “În bucătărie cu Horia Vîrlan”) ne-a dezvăluit trucuri extrem de utile în bucătărie. Horia are o fată care-i calcă pe urme!
Libertatea: Se strânge toată familia acasă, de Paște?
Horia Vîrlan: Da, este lucru sigur că noi toți, familia, suntem împreună. Ne bucurăm de noaptea de Înviere, luăm lumină, mâncăm puțin cozonac și ciocnim ouă roșii dimineața, apoi, la prânz, ne așezăm la masă care ține de obicei până seara, când ieșim să ne plimbăm și să ardem o parte din caloriile acumulate.
Care sunt felurile de mâncare pe care le gătiți an de an de Paște?
Sunt destul de conservator când vine vorba despre mâncărurile de sărbători, drept pentru care pregătesc feluri tradiționale: drob de miel în prapur, ciorbă de miel cu tarhon și smântână, pulpă și spată de miel la cuptor cu garnitură de cartofi piure sau copți, dar și rădăcinoase pe care le coc la un loc cu carnea de miel, pască și, obligatoriu, cozonaci.
Mai puneți și altceva pe masă, deși nu ține prin tradiție de această sărbătoare?
Câteodată, pește, deoarece e bine știut că Domnul nostru a fost pescar. Mai obișnuiesc să pregătesc spumă de căpșune sau căpșune cu frișcă și brânză de vaci ori prăjiturele de casă.
Iar în zilele ce urmează Învierii, în săptămâna luminată, fac preparate din pește, stufat, clătite umplute cu brânză sau carne tocată și dulciuri ușoare.
Dintre toate preparatele, ce vă revine și de ce anume se ocupă soția?
Soția mea nu gătește nimic din cele pentru masa de Paște, dar se ocupă de restul și sunt multe de pregătit pentru sărbătoare: curățenia, aranjatul mesei, decoratul cu flori și tot restul…
Aveți vreo rețetă specială de Paște învățată de la mama sau bunica?
Tot ce știu de la mama sau de la bunica a suferit transformări și adaptări la nevoile nutriționale de acum, așa că pot spune că doar ciorba de miel o fac la fel ca ele, celelalte preparate au amprenta mea.
Reguli și sfaturi utile tuturor gospodinelor
Aveți să ne dați niște sfaturi care să ne ajute să transformăm felurile tradiționale în unele… senzaționale?
În primul rând, înainte de a fi băgat la cuptor, mielul nu trebuie curățat de pielița care acoperă carnea, dar nici nu trebuie spălat sub jet de apă, ci doar șters bine cu o cârpă umedă și curată. Ouăle pe care dorim să le înroșim trebuie să fie foarte proaspete, iar când le punem la fiert, trebuie să fie la temperatura camerei. Drojdia pentru pască și cozonac trebuie să fie proaspătă. Făina și brânza de vaci trebuie aduse la temperatura camerei înainte de a se pregăti aluatul și umplutura. Și, nu în ultimul rând, gospodinele trebuie să își facă o listă de cumpărături completă, care să fie respectată întocmai!
Ce ingrediente preferați să înlocuiți, fiindcă vi se par nesănătoase?
Eu, din principiu, mă feresc de produsele care sunt dăunătoare sănătății, cu toate că mai utilizez sau consum câteodată câte ceva care nu este conform principiului mai sus enunțat. Totuși, de Paște, mâncăm doar mâncăruri din ingrediente pe care le luăm de la țară sau de prin grădină. Celor care nu au posibilitatea de a-și procura astfel de produse le recomand să-și cumpere ouăle, carnea și organele de miel de la producători verificați, iar pentru restul ingredientelor, este important să citească de două ori ce scrie pe ambalaj și, bineînțeles, să decidă singuri ce vor să bage în gură.
Horia Vîrlan, amintiri de Paște din Ardeal: «Cel mai mult ne plăcea să mergem la “udat”, adică stropeam fetele cu parfum»
Ați prins vreodată Paștele la țară? Ce v-a plăcut acolo, ce tradiții ați descoperit?
Eheei… În copilărie, am petrecut cea mai mare parte a timpului la bunicii mei din Ardeal, unde Paștele se sărbătorea cu multă credință și bucurie. Țin minte cum bunicul meu, după ce tăia unul sau doi miei, împărțea din ei și celor mai săraci. Prin biserici se cântau colinde specifice Paștelui, atât înainte, cât și după noaptea de Înviere, dar nouă, copiilor, cel mai mult ne plăcea să mergem, a doua zi de Paște, la “udat”, adică stropeam fetele cu parfum și apoi ciocneam ouă roșii. Era frumos și toată lumea era veselă!
Mai țineți regim? Îl veți urma și în zilele de Paște sau atunci vă permiteți să vă relaxați un pic?
Regim strict nu mai țin, dar mă străduiesc să nu mănânc seara târziu și am renunțat la multe mâncăruri ori obiceiuri care aduc kilograme nedorite. Totuși, de sărbători, vreme de două, trei zile, îmi permit să mă bucur de ce avem pe masă.
Ce nu aveți voie să mâncați, conform recomandărilor medicului, din preparatele de Paște?
Medicul mi-a recomandat să am un regim alimentar slab în glucide, lipide și carbohidrați, iar dacă stai bine și te gândești, îți pui întrebarea: “Ce mi-a mai rămas?”.