Libertatea: De curând am citit un interviu cu tine și am realizat că tinzi să fii excentrică doar din punct de vedere estetic și comportamental, în rest pare că ești adepta valorilor tradiționale. Ne poți contrazice?
Iulia Albu: Nu fumez, nu beau, nu pierd nopțile în cluburi și nu am atentat niciodată la bărbații altor femei. Da, aș putea pune că sunt adepta valorilor tradiționale.

Aparițiile tale nu sunt doar excentrice, ci și foarte teatrale. Te-ai gândit vreodată să fii actriță de teatru și film? Că tot ești în curtea PRO TV, ar fi o provocare să fii în distribuția serialul “Vlad”?
Nu m-aș vedea niciodată actriță de teatru. Respect enorm munca titanică a actorilor teatrului românesc, o lume cu care am fost familiarizată de mică, mulțumită mătușii și unchiului meu, Ileana (fosta Sacerdoțeanu) și Ion Focșa. În ce privește filmul, este o cu totul altă discuție, pe care o prefer să o avem la momentul potrivit.

Fii sinceră, care sunt persoanele din showbiz care îți inspiră încredere și cărora le acorzi credit? Ții cont vreodată de părerea cuiva?
Țin cont de părerea lui Neti Sandu. Sunt fascinată de rubrica ei de astrologie. În rest, nu țin cont de părerea nimănui, dar, da, sunt câteva persoane care îmi inspiră încredere și pe care le urmăresc.

Unii zic că nu înțeleg rolul găinușei cu care îți faci uneori apariția, alții cred că pasărea e chinuită… Cum comentezi? Ai fost sunată vreodată de cei de la Protecția animalelor?
Nu m-am gândit la asta. Oare puii din galantare ce părere au despre acest subiect? Nu este nimic greșit în a nu înțelege. Este profund greșit însă să blamezi argumentându-ți propria incapacitate.

Îți place să porți haine creație proprie, însă ai vreun designer preferat?
Am designeri pe care îi respect, dar și piese de care mă îndrăgostesc, uneori, doar pentru 5 minute. Nu putem absolutiza, aceasta fiind strict prerogativa habotnicilor în orice domeniu. Nu sunt genul care când se întâlnește cu regretatul Azzedine Alaia, firește, în timpul vieții lui, pe stradă, simte nevoie să-și facă selfie-uri cu respectivul. Asta nu înseamnă că nu îl admir și respect.

Ne-ai arătat de multe ori care este atitudinea ta față de tine și mulți ar zice că ești narcisistă. Îi poți contrazice?
Iubesc și mă iubesc. Și cred că nu poți dărui cu adevărat iubire cuiva atât timp cât nu te iubești pe tine.

De ce putem ține cont atunci când ne creăm ținuta? Tu urmezi niște reguli stricte? Vrem să știm tot: de la materiale, la semiotica modei.
Toți vor să știe tot în trei cuvinte. Acesta este motivul pentru care în România există atâtea ifose de createuze. Adevărul este simplu: dacă vrei să îți creezi un stil impecabil, apelează la un stilist cu studii, dacă vrei o rochie impecabilă, apelează la un designer cu studii, iar vrei să arăți bine, uită-te în oglindă și asumă-ți cine ești! Nimic nu este mai atrăgător decât încrederea în tine. Despre semiotică nu putem vorbi în absența unui context, iar formularea unei ecuații universal valabile devine retorică. Și aici tind să îi dau dreptate lui Platon.

Crezi că ți-ai atins limitele în ceea ce privește actul creației? De unde îți vine inspirația să te reinventezi periodic?
Numai o persoană limitată sau cu orizonturi limitate ar putea spune vreodată că a atins apogeul creativității. Este de datoria designerului să aducă inovație, fie că este vorba de designul de obiect, happening-uri sau discurs.

Spui că nu ești de acord cu purtatul blănurilor naturale, pentru că sunt sacrificate animale ca să fie făcute, în schimb, recent, la un eveniment monden, unul dintre accesoriile tale a fost o umbrelă cu mâner din fildeș…
Consider că este important să ne asumăm greșelile omenirii, în general. Oamenii au comis crime groaznice în numele religiei și al luxului, de exemplu. Au exterminate specii și au distrus o planetă. Umbrela respectivă este datată la începutul anilor 1900 și da, a fost un gest de asumare din partea mea. În lipsa asumării nu putem progresa. Nu văd pe nimeni arzând în prezent biserici pentru ce a făcut Inchiziția, de exemplu, și nici distrugând obiecte antice din fildeș. Nu voi purta niciodată o haină de blană, decât dacă am vânat chiar eu, cu un simplu cuțit, în pustietate și fiind pusă în pericolul de a îngheța, dar chiar și atunci, există un DAR…

Citește și:

Supărată că a luat notă mică la ”Științe”, dar viitoare milionară! Povestea lui Cori Gauff, adversara a Simonei Halep și noul copil teribil al tenisului

Urmărește-ne pe Google News