ComenteazăÎncă de pe vremea când era la facultate la Chișinău, pe Irina a bătut-o gândul să treacă Prutul și să vină în București pentru a se lansa muzică. Din păcate, o dată ajunsă la București, artista nu a rezistat. S-a reîntors acasă după câteva luni. Artista povestește nu numai că nu s-a acomodat din prima, dar a avut și depresia emigrantului.
„Nu le-am spus părinților. Am fugit pur și simplu. Am plecat. Am venit în România, am stat câteva luni, după care m-am întors acasă. Nu era nimic de făcut aici. Ne-am întors în Chișinău și am stat acolo o perioadă. După ce am terminat facultatea, nu mai era nimic de făcut acolo și am venit iar în București. De la nimic de făcut am venit aici la nimic de făcut. Încet-încet am găsit ce să facem”, ne-a povestit Rimes.
Artista ales să facă facultatea la Chișinău deși, dacă ar fi făcut în București, cel mai probabil i-ar fi fost mai ușor să se adapteze. Irina a fost nevoită să aplice mai întâi pentru cetățenia româna, iar mai apoi să-și facă un rost la noi în țară.
„Deja eram anul III la facultate acolo și nu avea sens să mă mut aici, mai ales că mă și împrietenisem cu toată lumea. Aș fi vrut să fac Masterul aici, doar că până m-am hotărât eu deja au început să meargă lucrurile și nu aveam timp. Cine știe, poate că o să fac un master, muzică desigur. L-aș face din două motive: pentru că-mi place să învăț, să stau noaptea să citesc și pentru că e bine din când în când să faci chestia asta pentru că așa îți menții nivelul cognitiv înalt, ori noi intrăm într-o rutină și uităm uneori că ar trebui să ne mai dezvoltăm mintea”, a mai spus basarabeanca.
Irina Rimes a fost în depresie când a ajuns prina dată în România
Invitată la „Interviurile Libertatea”, emisiune ce se difuzează live pe pagina de Facebook Libertatea, și pe Libertatea.ro, dar și pe canalul de YouTube, Ringier, Irina Rimes ne-a mărturisit că a avut o depresie puternică la prima ei mutare în București. „Chiar dacă nu-mi place să spun țară străină sau peste hotare, chiar dacă suntem un neam și vorbim aceeași limbă, avem niște lucruri diferite.
A fost foarte greu să mă acomodez pentru că eu venisem la nimeni. Nu aveam colegi, prieteni. Ba chiar am avut și o depresie de câteva luni. Am stat în casă. Ieșeam să cumpăr doar pâine și nu pentru mine, ci pentru cineva drag și mă uitam doar la seriale, făceam sport, citeam și mâncam aceeași mâncare dimineață, prânz și seara. Am slăbit atunci, arătam beton. Arătam foarte bine, eram suplă, foarte tonifiată și de fapt eram în mare depresie. Aveam depresia emigrantului într-adevăr, dar abia după ce m-am mutat, după ce mi-am luat mașină și am început să conduc în București, atunci am simțit că Bucureștiul este casa mea și că eu pot să trăiesc aici liniștită”.