Pentru câteva zile, Joseph Hadad a părăsit România și s-a urcat în avion, cu destinația Israel. Acolo e stabilit tatăl lui, care are 90 de ani. Bucătarul a fost primit cu preparate alese, tradiționale, care au fost pregătite chiar de tatăl lui și de partenera acestuia.
„Tatăl meu, la frumoasă vârstă de 90 de ani, încă petrece timp în bucătărie și de fiecare dată când vin în Israel, mă răsfață cu preparate care mai de care mai gustoase.
Mă bucur enorm că este sănătos, că încă este pasionat de gastronomie și ce îmi doresc e să ajung și eu la vârstă lui și să am aceeași forță de muncă, aceeași pasiune. Bucătăria tunisiană este cu totul specială, iar eu astăzi m-am bucurat din plin de gustul și aromele sale”, a transmis Joseph Hadad.
El s-a filmat la masă, în bucătărie. Cu zâmbetul pe buze a prezentat preparatele tradiționale tunisiene, cus cus cu bame cu pui, ardei capia prăjit cu pepene galben, dar și supă cu dovlecei, cu năut, cu gulie.
S-a mutat în România acum 25 de ani
Joseph Hadad, 62 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți bucătari din România. Artist absolut în prepararea unor mâncăruri senzaționale, Yosi s-a născut la Haifa, în Israel, având origini tunisiene și marocane, un mix de culturi care se simte în fiecare creație a sa. Și-a expus talentul în diverse locații exclusiviste de pe mapamond, iar din octombrie 1996 a venit la București. Joseph se laudă că deține secretele a peste 2.000 de rețete sofisticate, fiind un star al bucătăriei internaționale.
În cadrul podcast-ului lui Damian Drăghici, Joseph Hadad a făcut o incursiune în viața sa personală, scoțând la iveală caracteristici ale omului care a strălucit în domeniul său. Este un bărbat recunoscător tradițiilor și educației primite acasă. După un sfert de veac petrecut în țara noastră, Chef Hadad a deprins limba română.
„Eu mi-am făcut un nume mare în țară, dar sunt o persoană simplă. Nu mi s-a urcat la cap niciodată. Știi care e faza: tata are 90 de ani, iar el mi-a zis că dacă ajung cineva să nu uit de unde am plecat și ceea ce el m-a învățat. «Mereu să vorbești cu oamenii normal, indiferent că e director sau omul care strânge gunoiul».
Am mâncat și bătaie, dar ceea ce mi-a spus el mie este real. Am învățat asta: «Între un director de bancă și un om simplu de pe stradă diferența este doar de poziție socială, în rest sunt la fel. Tot pe o pernă doarme, nu pe două, tot cu o furculiță mănâncă și tot așa. Trebuie să-l respecți și pe unul, și pe altul»”, a mărturisit bărbatul.